Companiile și investitorii din România se uită la două costuri. Costuri care merg în direcții opuse. Banca Națională a Elveției (SNB) prognozează menținerea dobânzii la 0% până la sfârșitul lui 2027. În același timp, inflația din România a trecut de 10,4% în iunie. Pentru orice plan de finanțare pe termen lung, diferența nu este de nuanță.

Inflația redusă din Elveția oferă predictibilitate maximă

În Elveția, inflația a fost de 0,5% în iunie. Estimarea de vârf urcă doar la 0,8%. Rămâne, așadar, sub ținta băncii centrale, de 0%-2%. Prin comparație, rata inflației din România a depășit 10,4% în aceeași lună. Decalajul este uriaș.

Miza de business este directă. O economie care poate ține dobânda-cheie la zero până la finalul lui 2027 oferă predictibilitate. Costul finanțării este clar.

Calculul simplu arată ordinul de mărime. La 100 de unități monetare, o inflație de 0,5% înseamnă o pierdere de 0,5 unități într-un an. La 10,4%, pierderea urcă la 10,4 unități. Diferența este de 9,9 unități la fiecare 100. Acest decalaj intră în prețul finanțării, în politica de stocuri și în pragurile de rentabilitate ale investițiilor.

Decizia SNB este influențată de deprecierea recentă a francului față de euro și de diferența de dobânzi față de zona euro, cum relatează ZF. Astfel, politica monetară nu se mișcă uniform pe continent. Unii emitenți și investitori operează cu costuri minime ale banilor pe termen lung. Alții își construiesc bugetele într-un cadru cu inflație de două cifre.

Contextul european accentuează contrastul. BNR a operat majorări succesive ale dobânzii-cheie pentru a combate inflația. În schimb, banca centrală elvețiană poate păstra costuri de finanțare minime pe termen lung. Acest lucru schimbă ipotezele de bază din modelele financiare: rata de actualizare, randamentul minim acceptat, sensibilitatea profitului la costuri financiare mai mari și marja de siguranță cerută înaintea unei investiții.

Elveția păstrează și opțiunea unui nou pas sub zero

SNB menține deschisă inclusiv varianta unor costuri negative de împrumut în cazul unui nou șoc economic major. Față de nivelul actual de 0%, o astfel de opțiune ar însemna o relaxare suplimentară. Asta deși inflația curentă este deja la 0,5%, iar vârful estimat de 0,8% rămâne sub plafonul țintei de 2%.

Cadrul acesta oferă o lecție clară pentru mediul de business din România. Când inflația stă sub 1%, banca centrală își permite stabilitatea dobânzii pe mai mulți ani. Când inflația trece de 10,4%, planurile de investiții, bugetele de dobânzi și strategiile de apărare a marjelor trebuie construite cu o rezervă mult mai mare.

Datele privind inflația din Elveția pentru luna iulie urmează să fie publicate săptămâna viitoare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Nationala a Elvetiei dobanda de politica monetara inflație România SNB