1,78 miliarde de lei și 4.630 de locuri de muncă. Atât ar putea costa eliminarea taxei de 25 de lei la coletele non UE

Un proiect de lege inițiat de 62 de parlamentari AUR pentru eliminarea taxei logistice de 25 de lei aplicate coletelor din afara Uniunii Europene a primit avize favorabile în Parlament, deși industria locală de e-commerce avertizează că măsura ar putea tăia 1,78 miliarde de lei din impactul sectorului asupra PIB și aproximativ 4.630 de locuri de muncă în 2026.

În practică, miza nu este doar o taxă fixă la importurile mici, ci diferența dintre un avantaj de preț pentru platformele extracomunitare și un venit fiscal deja vizibil pentru stat. Taxa de 25 de lei pentru coletele non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro a adus aproximativ 32 de milioane de euro la buget în primele trei luni din 2026, ceea ce indică un ritm anualizat de peste 128 de milioane de euro dacă fluxurile se mențin la același nivel.

Pentru comercianții locali, efectul economic merge dincolo de concurența la raft. ARMO susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale platformelor non-UE, într-un moment în care comenzile plasate de români către comercianți din afara Uniunii Europene au crescut deja cu 20% în 2026 față de 2025. Pentru un retailer român, asta înseamnă presiune simultană pe marjă, pe costul de achiziție a clienților și pe capacitatea de a susține investiții locale.

Inițiatorii proiectului susțin însă că actuala taxă, introdusă prin Legea nr. 239/2025, încalcă principiile proporționalității și echității fiscale. Argumentul lor este că suma fixă de 25 de lei poate majora artificial prețul produselor de valoare redusă și mută sarcini administrative suplimentare către operatorii poștali și firmele de curierat. Iar dacă fluxurile comerciale se redirecționează către alte state, ar putea scădea volumele care tranzitează infrastructura logistică locală, inclusiv aeroportul Otopeni.

Impactul vânzărilor non-UE asupra economiei locale

Studiul realizat de Academia de Studii Economice din București, invocat de ARMO, pleacă de la o diferență esențială pentru evaluarea impactului macroeconomic: valoarea tranzacțiilor prin platformele non-UE nu se transformă în aceeași măsură în valoare adăugată pentru economia locală, deoarece produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, aceeași creștere a comerțului online poate avea efecte foarte diferite asupra PIB, ocupării și bazei fiscale, în funcție de locul unde rămâne marja economică.

Potrivit Adevarul, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei, pe baza estimărilor construite din încasările de TVA prin sistemul IOSS. Studiul tratează acest nivel drept un prag minim, ceea ce sugerează că expunerea pieței locale la platformele extracomunitare ar putea fi chiar mai mare.

Cristian Pelivan, directorul ARMO, leagă direct această structură a pieței de pierderea de valoare adăugată internă.

„Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români.”

Datele privind ocuparea susțin dimensiunea mizei. Comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe în anul 2024. În scenariul de status quo pentru 2026, citat de ARMO, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din impactul total al sectorului asupra PIB, iar aproximativ 4.630 de locuri de muncă ar putea dispărea. Raportat la baza de 15.918 locuri de muncă directe din 2024, pierderea echivalează cu aproape 29% din acest nivel.

Pentru buget, problema nu este numai venitul pierdut din taxa de 25 de lei. Dacă retailerii locali cedează cotă de piață unor platforme care transferă o parte mai mică din valoare în economie, presiunea apare și pe TVA colectată local, pe impozitarea muncii și pe investițiile care alimentează lanțul logistic intern. Numai că datele publicate până acum nu includ o poziție a Ministerului Finanțelor sau a altor instituții guvernamentale relevante asupra proiectului L361/2026.

Consecințele eliminării taxei pentru consumatori și companii locale

Pentru consumator, efectul imediat al eliminării taxei este simplu: scade costul final al coletelor extracomunitare cu valoare declarată sub 150 de euro și se reduce o parte din fricțiunea administrativă la livrare. Pentru un produs ieftin, taxa fixă de 25 de lei poate avea o pondere mare în prețul final, exact argumentul invocat de inițiatori când vorbesc despre lipsa de proporționalitate.

Dar pentru companiile românești, aceeași măsură schimbă ecuația concurențială într-un segment deja tensionat de expansiunea unor platforme precum Temu și Shein. Dacă valoarea comenzilor către comercianți din afara Uniunii Europene urcă cu 20% în 2026, după un nivel de cel puțin 4,4 miliarde de lei în 2025, retailerii locali se confruntă cu o piață în care competiția nu mai este doar pe preț, ci și pe regim fiscal, cost logistic și obligații de conformare.

Cristian Pelivan, directorul ARMO, formulează explicit această critică din perspectiva costurilor de conformare suportate de jucătorii locali.

„Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă.”

Decizia finală din Parlament va trebui să arbitreze între două efecte financiare opuse: reducerea costului pentru consumator și operatorii logistici, respectiv diminuarea unei bariere de preț pentru importurile extracomunitare care cresc deja accelerat. Și, pentru investitori și antreprenori din e-commerce, indicatorul care merită urmărit nu este doar soarta taxei, ci dacă legislativul va corela proiectul L361/2026 cu alte măsuri de competitivitate pentru retailul local. Deocamdată, proiectul de lege își continuă procedura legislativă în Parlament.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyDacia nu a decis dacă viitoarele Duster și Bigster vor fi fabricate la MioveniBravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva luiLylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire realăRevista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilorDolce SportLucas Digne este o variantă pentru PSG contra Barcelonei după accidentarea lui Nuno Mendes