Cumpărăturile plasate de astăzi pe platforme din afara Uniunii Europene, inclusiv Shein, Temu și Alibaba, intră sub o taxare suplimentară de 3 euro pentru fiecare categorie de produse din comandă. Costul se adaugă taxei logistice de 25 de lei pe colet, introdusă la începutul anului pentru comenzile sub 150 de euro, ceea ce comprimă exact avantajul care a împins aceste platforme în volume mari: prețul foarte mic al produselor.

Pe scurt, o comandă cu 5 tricouri plătește o singură taxă de 3 euro, dar o comandă cu 1 tricou și 1 încărcător urcă la 6 euro doar din noua taxă, pentru că sunt două categorii diferite. Peste aceasta rămâne taxa fixă de 25 de lei pe colet. În unele situații, analiza citată de sursa inițială arată că suma celor două taxe, 3 euro plus 25 de lei, poate depăși chiar prețul produsului comandat din China, Turcia, Marea Britanie sau Elveția.

Pentru consumator, efectul financiar este simplu de cuantificat: la coșurile cu valoare mică, taxa fixă cântărește mai mult decât la comenzile mari. Iar la comenzile mixte, cu produse din categorii diferite, costul suplimentar crește pe verticală, nu proporțional cu valoarea coșului. Asta mută presiunea dinspre prețul afișat pe site spre costul total de achitat.

Din perspectiva pieței, măsura reduce avantajul fiscal al importurilor ieftine și poate redirecționa o parte din cerere către comercianții locali și europeni. Pentru retailul online din România, acesta este punctul cu miză comercială: dacă diferența de preț față de platformele asiatice se îngustează, comparația se mută spre livrare, retur și disponibilitate imediată, nu doar spre cel mai mic tarif de listă.

Arianna Podestà (purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene) a explicat că sarcina legală a taxei nu este pusă, formal, pe clientul final, chiar dacă acesta poate ajunge să o suporte în practică.

„Nu consumatorii trebuie să plătească această taxă, ci vânzătorii sau platformele online. Dar, bineînțeles, nu putem hotărî în locul lor dacă vor să mărească prețurile.”

Acesta este și punctul critic pentru comercianți și pentru platforme: legea stabilește cine suportă taxa, dar piața decide cine o încasează economic. Dacă platformele aleg să transfere integral costul, marja lor rămâne protejată, iar cererea riscă să scadă. Dacă absorb o parte din taxă, încearcă să păstreze volumele, dar cu presiune directă pe profitabilitate.

Taxa de 25 de lei rămâne în vigoare, iar statul a încasat deja aproape 167 de milioane de lei în trei luni

Datele disponibile până acum nu indică eliminarea taxei de 25 de lei pe colet odată cu intrarea noii taxe de 3 euro. Din contră, noul tarif se adaugă taxei aplicate de Guvern la începutul anului pentru comenzile sub 150 de euro din afara UE. Pentru companii și pentru consumatori, acesta este elementul care schimbă calculul economic al comenzilor mici.

Statul a încasat aproape 167 de milioane de lei în primele trei luni de aplicare a taxei logistice de 25 de lei pentru coletele non-UE. Raportat la cele 25 de lei pe colet, suma indică un volum ridicat al comenzilor taxate în acest interval și explică de ce noul nivel de taxare are relevanță fiscală, nu doar comercială.

Cristi Pelivan (Asociația Română a Magazinelor Online) leagă direct noua taxare de concurența dintre platformele extra-UE și comercianții europeni.

„Avem aceste produse care vin din afara spațiului economic european, fără taxe, și creează o concurență neloială, vin cu un avantaj fiscal pe care companiile europene nu îl au.”

Potrivit Observatornews, taxa de 3 euro va rămâne aplicabilă până la 1 iulie 2028. Asta înseamnă că nu este o ajustare punctuală, ci un cadru cu orizont de trei ani, suficient de lung încât actorii din piață să își refacă politicile de preț, mixul de produse și strategia logistică pentru comenzile transfrontaliere low-cost.

Cum se adaptează consumatorii și piața la noile taxe

Pentru consumatori, adaptarea practică ține de compoziția coșului. Dacă taxa se aplică pe categorie de produs, verificarea numărului de categorii înainte de finalizarea comenzii devine la fel de importantă ca prețul unitar al articolului. O comandă cu produse similare are o încărcare fiscală diferită față de una fragmentată pe articole diverse, chiar dacă totalul mărfii este apropiat.

Și există deja semnale de reorientare a cererii. Unii clienți spun că vor căuta alternative pe piața europeană sau locală, tocmai fiindcă diferența de preț se reduce odată cu taxele. Un consumator a rezumat reacția de piață astfel: „Oricum am găsit alte site-uri și tot felul de lucruri și de la noi din România.”

Cătălin Anghel (economist) vede în această mutare și un efect secundar pentru ofertă, nu doar pentru consum.

„Reglându-se concurența pe piață, să existe premisele unei concurențe reale și noi să beneficiem de produsele de care avem nevoie. Pot să încurajeze și o producție locală dacă prețul este ridicat. Eu aș prefera, ca și consumator, în primul rând să consum local.”

Pentru retailul online românesc, următoarea perioadă va arăta dacă această comprimare a diferenței de preț se transformă în trafic și conversii, nu doar în intenție de cumpărare. Iar pentru platformele asiatice, miza este dacă absorb o parte din costuri sau lasă integral taxa în prețul final, într-un cadru care rămâne valabil până la 1 iulie 2028.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alibaba Comisia Europeană Cristi Pelivan Shein Temu