Avertisment dur de la Bruxelles. Ce se intampla cu banii din PNRR dupa caderea Guvernului

Căderea Guvernului Bolojan, demis prin moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR cu 281 de voturi, aruncă mediul economic românesc într-o zonă de incertitudine profundă. Dincolo de calculele politice interne care domină agenda publică, nota de plată reală ar putea fi achitată direct din fondurile europene destinate dezvoltării structurale a țării.

Blocajul administrativ ne costa miliarde

La Bruxelles, instabilitatea de la București „se vede destul de rău”, potrivit lui Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European. Iar cifrele confirmă rapid această temere. Un executiv interimar are mâinile legate din punct de vedere legislativ, neputând emite ordonanțele de urgență absolut necesare pentru a atinge jaloanele financiare asumate.

Cum vine asta pentru mediul de afaceri? Simplu.

Ștefănuță explică mecanicismul acestui blocaj uriaș: „Odată, toate cererile de plată care sunt încă în așteptare pentru reforme care nu se vor putea face, pentru că un guvern interimar nu poate da nici ordonanță de urgență și nici nu va avea reforme serioase în plan. Un guvern interimar face doar lucruri de urgență. Asta o dată. Pe mine mă doare sufletul pentru că riscăm să pierdem chiar două treimi din PNRR, deja am pierdut o treime, și mă doare sufletul pentru că banii ăștia nu se mai întorc în România niciodată. În plus, mai este suspiciunea în privința României, suspiciune care datează din 2024. Nu au mai fost anulate alegeri, în toată lumea e foarte rar să se întâmple așa ceva. Și atunci încă un episod de criză adâncește suspiciunea asta, mai ales că țara noastră a făcut un efort foarte mare să explice europenilor ce s-a întâmplat. Și pare că nici publicul nu e convins încă și nici toți liderii europeni”.

Sindromul maghiar pe scena de la Bucuresti

Dar problemele nu se opresc la fluxurile de capital întrerupte. Într-un interviu difuzat recent de Digi24, europarlamentarul român aduce în discuție o schimbare de paradigmă destul de severă la nivel diplomatic. Tensiunile externe se resimt direct în modul în care partenerii de afaceri internaționali privesc stabilitatea pieței locale.

V-ați gândit vreodată cum se traduce ezitarea diplomatică în decizii corporative de investiții?

„Mai este și o ambiguitate p zona de externe. Ați văzut că o parte din liderii internaționali l-au felicitat pe Simion, o parte au zis: „aoleu, nu e bine”, deci cumva pare că suntem teritoriu de luptă în acest moment. Dincolo de luptele intra-partid suntem mai mult de-atâta. Suntem ca Ungaria acum o lună, numai că Ungaria a ieșit cu bine”, avertizează oficialul european.

E drept că formarea unei noi coaliții pare acum un test de anduranță. Pe de o parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, propune refacerea vechii alianțe sau instalarea unui premier tehnocrat. Pe de altă parte, George Simion anunță că AUR așteaptă invitația la consultările de la Cotroceni, precizând clar o direcție: „Nu suntem dispuși să ne aliem cu partidele vechi”.

Calculele interne si presiunea pe mediul privat

Până la urmă, cine plătește prețul acestor negocieri prelungite? „Au fost vizite anulate, întâlniri cu înalți oficiali europeni care nu mai au loc și se vede și că nu prea este poftă de formare de guvern, pentru că mai mult auzim de la partide cu cine nu vor să facă alianțe de guvernare decât cu cine vor să facă și devine din ce în ce mai greu pentru cetățean să înțeleagă, pentru că cetățenii așteaptă rezolvări la criza economică, socială, energetică. Deci va fi complicat, dacă partidele nu arată totuși o disponibilitate să lucreze unele cu altele într-un mod inteligent”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Și totuși, anumiți lideri politici promit ieșiri rapide din criză. Sorin Grindeanu dă asigurări că PSD este dispus să găsească urgent o soluție pentru a avea un guvern funcțional. În tabăra liberală (trecută acum oficial în opoziție), Cătălin Predoiu a punctat imediat după votul din Parlament: „Nu trebuie să abandonăm guvernarea. E multă emoție în partid”. Între timp, Radu Miruță de la USR susținea, chiar înaintea moțiunii, că ar trebui făcut orice sacrificiu pentru ca reformele să meargă mai departe, acceptând inclusiv ideea unui guvern minoritar.

Întrebat direct dacă mai vede posibilă o majoritate prooccidentală pe plan local, vicepreședintele Parlamentului European a oferit un răspuns bazat pe experiența vecinilor noștri. „Va depinde foarte mult de ce reușește președintele să pună împreună. Eu clar că îmi doresc o majoritate proeuropeană și nu alta, pentru că odată venită extrema dreaptă la putere, greu se mai lasă dusă. Uitați, în Ungaria a sta 16 ani și de-abia, de-abia a reușit să scape”, a spus Ștefănuță. Imediat după demitere, Ilie Bolojan le-a transmis românilor un mesaj public, mulțumindu-le că au suportat neajunsurile economice recente pe care le-a descris nu ca pe un scop, ci ca pe un preț pentru bunăstarea în viitor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetSofia Vicoveanca se pregătește pentru „Rădăcini”. Concertul este programat pe 13 octombrie 2026LylaO proporție mai mare de somn REM a fost asociată cu risc mai mic pentru 83 de boli, fără dovadă de prevențieRevista IoanaCum alegi ochelarii pentru lucrul la calculator fără să ignori semnele care cer un consultNews24Timișorenii pot cere ajutorul pentru încălzire din 1 octombrie. Termenul pentru întregul sezon este 20 noiembrieDolce SportWBA îl obligă pe Teofimo Lopez să negocieze meciul cu Jack Catterall până la termenul din 22 octombrieGetPonyTaxa de pod Fetești-Cernavodă dispare la 1 octombrie, dar rovinieta rămâne obligatorie