Banca Mondială vine cu vești proaste pentru România. Prognoza de creștere economică pentru acest an a fost tăiată drastic, ajungând la doar 0,5%, o revizuire semnificativă în scădere de la estimarea de 1,3% din luna ianuarie. Practic, vorbim de una dintre cele mai pesimiste prognoze actuale pentru economia locală.
Ajustarea fiscală, frână pentru economie
Dar cum s-a ajuns aici? V-ați întrebat care este prețul plătit pentru încercarea de a echilibra bugetul? Se pare că ajustarea fiscală a frânat brusc motorul economiei. Măsurile luate de guvern, deși necesare pentru deficit, au lovit direct în consumul privat, care a fost principalul pilon al creșterii în ultimii ani.
Instituția financiară internațională explică pe larg mecanismul. „Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul de creştere economică a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, precum şi politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă faţă de aproape 6% în 2024, reducând creşterea economică la 0,7%, cea mai lentă de la începutul pandemiei de COVID-19“.
Deficitul, pe un trend descendent
Numai că lucrurile nu sunt complet negre. Eforturile de reformă par să dea roade acolo unde contează cel mai mult pentru stabilitatea financiară. Pe fondul unui pachet solid care a inclus majorări de impozite și o înghețare a cheltuielilor, deficitul bugetar din România s-a redus anul trecut la sub 8% din PIB, venind de la un nivel de 9,3% în 2024.
Și piețele financiare au reacționat. Ajustarea fiscală a dus la o scădere a randamentului obligațiunilor de stat pe 10 ani cu aproape 1,5 puncte procentuale, față de nivelul maxim de 8,6% atins în mai 2025. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar va coborî sub pragul de 6% din PIB până în 2027.
Cum arată viitorul apropiat?
Iar pesimismul nu se oprește la anul curent. Pentru 2027, estimările au fost, si, ajustate în jos, la 1,4%, de la 1,9% cât se prognoza în ianuarie. Raportul ECA Economic Update plasează creșterea pentru întreaga zonă (care include România, Polonia, Bulgaria și Croația) la 2,4% în 2026 și 2,3% în 2027.
Deci, suntem sub media regională.
Provocarea inovării pe termen lung
Dincolo de cifrele macroeconomice pe termen scurt, raportul atinge un punct sensibil pentru viitor. Banca Mondială notează că statele cu venituri ridicate din Europa Centrală, printre care se numără și România, trebuie să intensifice investițiile private în cercetare și dezvoltare pentru a trece la o dezvoltare bazată pe inovare.
E drept că integrarea pe piețele globale și fondurile structurale importante ale UE au jucat un rol cheie în progresul de până acum. Și totuși, în ciuda acestor progrese, aceste țări rămân departe de vârful tehnologiei. Măsurile de stimulare a finanțării cercetării și dezvoltării, asigurând în același timp un mediu competitiv, sunt considerate esențiale pentru a impulsiona creșterea productivității și pentru a crea, în sfârșit, locuri de muncă de înaltă calitate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repere
BravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după bani
LylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci
Revista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani
