Bateriile din România au livrat în sistem, în medie, 518 MW în intervalul orar 20, în prima săptămână din octombrie 2026. A fost cea mai mare valoare orară din intervalul de seară, într-o perioadă în care consumul de electricitate depășea producția internă.

Pentru operatorii instalațiilor de stocare, orele de seară aduc cel mai mare preț pentru energia descărcată, potrivit Economica.net. Circa 51% din capacitatea de stocare a fost folosită pentru livrarea energiei între orele 19 și 23.

În intervalul orar 20, alimentarea sistemului a avut următoarele repere:

  • Producția internă era de doar 4.100 MW, pe fondul absenței producției nucleare și al scăderii componentei hidro.
  • Consumul ajungea la aproape 6.400 MW.
  • Importurile depășeau 2.000 MW.

Acest necesar de import evidențiază nevoia de stocare, mai ales în perioadele în care, în restul zilei, există suficientă energie pentru încărcarea bateriilor.

Utilizarea instalațiilor a crescut față de lunile anterioare

România are baterii operaționale cu o putere de 1.162 MW, adică megawați, și o capacitate de 2.312 MWh, adică megawați-oră de energie stocată. Puterea indică nivelul la care instalațiile pot livra energie, iar capacitatea arată cantitatea pe care o pot stoca.

Gradul de utilizare a ajuns la 97,2% în prima săptămână din octombrie. Raportat la capacitatea disponibilă, nivelul a fost mai ridicat decât în lunile anterioare din seria de date care acoperă perioada 1 august-7 octombrie.

Recordul de descărcare în Sistemul Energetic Național a fost înregistrat pe 15 septembrie, la ora 20.23, când bateriile au livrat 771 MW.

Estimările de extindere pornesc de la 2 GW la sfârșitul lui 2026

Pentru finalul acestui an, estimarea puterii instalate în stocare este de 2 GW, adică gigawați. Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, a discutat perspectiva pentru anul următor cu jurnaliștii, la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România: „Din punctul meu de vedere, stocarea o să ajungă la minimum 4 gigawați putere la finalul anului următor. Adică să ne dublăm minimum față de cât avem acum”.

Despre criteriile de dimensionare a investițiilor, acesta a spus: „Stocarea trebuie implementată la capacitatea și la volumul de care are România nevoie. Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria. Trebuie să facem un zoom-out. Ne uităm pe o piață regională, dar ne gândim la atuurile noastre – mix energetic, perspectivă economică, perspectivă climatică și așa mai departe”.

În Bulgaria, estimările prezentate de Gavrilă indică între 6 și 8 GW putere instalată și între 12 și 15 GWh, adică gigawați-oră, capacitate de stocare. El consideră aceste niveluri foarte mari în raport cu dimensiunea sistemului energetic bulgar.

Referitor la folosirea comparației regionale pentru stabilirea necesarului României, Gavrilă a precizat: „Nu trebuie să facem extrapolare, pentru că, repet, fiecare țară, fiecare sistem energetic are propriile nevoi, nevoi date de mix, perspective de consum etc”.

Prețul de gol se referă la orele cu consum redus, iar prețul de vârf la cele cu consum ridicat. Despre nivelul de stocare care ar putea reduce diferența dintre aceste prețuri în România, el a explicat: „Eu cred că România, în momentul în care va ajunge în apropierea acestei puteri, tot de 6-7 gigawați, dar cu minimum 3-4 ore, o să ajungă la un nivel de stabilitate care o să ajute ca acest ecart mare în acest moment între prețul de gol și prețul de vârf să scadă semnificativ”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
baterii energie electrică importuri de energie Liviu Gavrilă stocare energie