Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea anula estimările actuale privind inflația din România. O majorare permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Oficialul BNR a prezentat acest scenariu îngrijorător în cadrul dezbaterii „Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România. Potrivit publicației Capital, Marinescu a subliniat că piețele energetice și financiare sunt extrem de sensibile la tensiunile geopolitice, iar efectele s-ar putea resimți direct în economiile europene.
Ce impact are conflictul din Orientul Mijlociu
Cosmin Marinescu a explicat că agravarea situației de securitate la nivel global sporește volatilitatea, cu efecte directe asupra prețurilor la energie. Chiar dacă dependența României de importurile de petrol este mai redusă comparativ cu alte state europene, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne ridicată.
„Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creşterii preţului petrolului indică anumite riscuri de contagiune şi pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenţia un impact propagat şi persistent”, a declarat viceguvernatorul BNR.
Acesta a detaliat și cifrele specifice pentru țara noastră. „România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, care se cifrează la circa 1,5% din PIB ca medie anuală pentru perioada anilor 2022-2024, în reducere însă către 1% din PIB pentru 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflaţie actuale. Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi deci şi pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăişuri”, a adăugat Marinescu.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională”
În contextul riscurilor externe, oficialul BNR a reafirmat necesitatea consolidării finanțelor publice ale României. El a subliniat că reducerea deficitului bugetar este o condiție fundamentală pentru stabilitatea macroeconomică și pentru credibilitatea politicilor statului.
„Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ea este o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi pentru stabilitatea macroeconomică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să corectăm dezechilibrele structurale”, a afirmat Cosmin Marinescu.
Acesta a atras atenția că deficitele mari, alături de deteriorarea balanței externe, impun eforturi de ajustare pe măsură. „Ca Bancă Centrală privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent”, a completat viceguvernatorul.
Vestea bună: Fondurile europene și investițiile susțin economia
Deși deficitul de cont curent rămâne la un nivel ridicat, există și semnale pozitive. „Potrivit viceguvernatorului BNR, ponderea în PIB-a deficitului de cont curent s-a redus doar uşor, la 7,95% faţă de 8,2% din PIB în 2024.”
O evoluție favorabilă este legată de modul în care acest deficit este finanțat. „Acestea sunt niveluri ridicate care trădează şi deficienţe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătăţească şi pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel anual estimat de 57%, graţie fluxului ridicat de fonduri europene”, a explicat Marinescu.
Totodată, sursele de creștere economică se schimbă treptat, cu un rol tot mai important pentru investiții. „În acelaşi timp, evoluţiile macroeconomice din 2025 arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Conform actualizărilor INS, creşterea economică pentru 2025 a mai avansat puţin, la 0,7%. Putem spune că este o performanţă economică deloc de neglijat într-un an caracterizat prin presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetar. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, contribuţie de 1% faţă de doar 0,4% în cazul consumului”, a declarat oficialul BNR.
Încrederea investitorilor, un pilon pentru viitor
Pe termen lung, viceguvernatorul BNR a subliniat că dezvoltarea economică trebuie să se bazeze pe creșterea producției interne, nu doar pe consum. „El a subliniat că trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică prin măsuri de extinderea competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producţia internă.”
Marile fonduri de investiții urmăresc cu atenție evoluțiile geopolitice și ar putea să își reconsidere expunerile la nivel global, ceea ce ar putea influența fluxurile de capital. În acest context, stabilitatea politicilor economice devine critică.
„Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a mai spus Cosmin Marinescu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News