Persoanele cu studii superioare au venituri cu 68% mai mari decât cele cu studii de bază în Uniunea Europeană. Diferențele variază mult între țări, de la 6% în Islanda la 178% în Bulgaria.

Un an suplimentar de studiu poate crește veniturile cu aproximativ 7% în Europa, potrivit raportului Comisiei Europene „Investing in Education 2025”. Acest efect se reflectă clar în diferențele de venituri dintre cei cu studii universitare și cei cu niveluri de educație mai scăzute.

Veniturile nete și diferențele educaționale

Conform datelor Eurostat, venitul net median disponibil în UE, ajustat pentru mărimea gospodăriei, a fost de 21.644 de euro în 2024. Totuși, această medie ascunde diferențe importante între categoriile de educație:

  • Studii reduse (0–2): 17.517 euro pe an
  • Studii medii (3–4): 21.401 euro pe an
  • Studii superioare (5–8): 29.490 euro pe an

Absolvenții de universitate câștigă cu 38% mai mult decât cei cu studii medii și cu 68% mai mult decât cei cu studii de bază. Totuși, aceste diferențe nu sunt uniforme în toate țările europene.

Țări cu diferențe mici între nivelurile de educație

În Islanda, diferența dintre veniturile celor cu studii superioare și cele medii este de doar 6%. Norvegia (9%), Suedia (16%) și Danemarca (19%) se numără printre țările cu cele mai mici diferențe. Aceste rezultate sunt influențate de sistemele fiscale progresive și politicile sociale dezvoltate.

Estul și vestul Europei: diferențe semnificative

Diferențele salariale între nivelurile de educație sunt mult mai mari în Europa de Est și în unele state din sud-estul continentului. În aceste țări, un absolvent de universitate poate câștiga cu mult mai mult decât cineva cu studii medii:

  • Turcia: +62%
  • Lituania: +57%
  • România: +51%

În schimb, țările nordice și Austria (15%) mențin diferențe salariale mai mici. Dr Gabriel Zajur, expert social la Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, a afirmat: „Prima salarială mică nu este un eșec al învățământului superior; este un succes al modelului social.”

În țări cu salarii minime scăzute, precum Bulgaria (178%), România (148%) sau Albania (108%), diferența dintre veniturile celor cu studii superioare și cele de bază este foarte mare. Chiar și așa, absolvenții de universitate din aceste state câștigă sub media europeană: în Albania, venitul mediu anual este de 4.348 de euro.

Ce factori reduc diferențele de venit?

Sunt doi factori principali care influențează aceste diferențe. Primul este sistemul fiscal. Dr Gabriel Zajur subliniază: „Proiectarea sistemului de taxe și beneficii”. Țările nordice redistribuie veniturile prin taxe mari, în timp ce în Europa de Est taxele sunt mai mici, dar și protecția socială este redusă.

Al doilea factor este structura pieței muncii. Raportul OECD „Education at a Glance 2024” arată: „Factorii specifici fiecărei țări, precum puterea sindicatelor, amploarea acordurilor de negociere colectivă și calitatea mediilor de lucru, joacă, de asemenea, un rol semnificativ.” În Germania, Austria sau Elveția, sistemele duale de învățământ profesional (VET) permit și celor fără studii universitare să obțină venituri decente.

Comparație între marile economii europene

În cele mai mari cinci economii europene, diferențele dintre veniturile celor cu studii superioare și medii sunt apropiate de media zonei euro (31%):

  • Italia și Germania: 30%
  • Marea Britanie: 33%
  • Franța și Spania: 34%

Perspective pentru inegalitățile educaționale

Tendințele actuale arată că unele țări reușesc să reducă diferențele prin sisteme educaționale solide și piețe ale muncii flexibile, cum ar fi Germania sau Olanda. Totuși, globalizarea și automatizarea pot crește avantajul pentru cei cu studii avansate.

Dr Gabriel Zajur avertizează: „Veniturile celor cu studii medii cresc, reducând decalajul dintre absolvenți fără o redistribuire semnificativă.” Bulgaria, unde diferența dintre absolvenții de universitate și cei cu studii de bază ajunge la 178%, este un exemplu clar.

Rămâne de văzut dacă Europa va putea menține competitivitatea economică fără să adâncească prăpastia dintre cei cu diplome universitare și restul populației. Viitorul depinde de modul în care țările vor reuși să echilibreze investiția în educație cu protecția socială.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră