România are nevoie de moneda euro pentru a fi „forțată” să aibă disciplină fiscală, susține Andreea Nica, vicepreședintele Asociației CFA România. Potrivit acesteia, aderarea ar impune bariere și constrângeri externe necesare oricărei guvernări, aducând ordine economică și predictibilitate.

În prezent, România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Analiștii financiari ai CFA România estimează că trecerea la moneda unică europeană nu se va putea produce mai devreme de anul 2039, o prognoză cu trei ani mai pesimistă decât cea anterioară, relatează Adevărul.

De ce sunt necesare constrângerile externe

Prezentă la dezbaterea „Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, Andreea Nica a ridicat o întrebare esențială privind calendarul adoptării monedei unice. „România este într-un proces de adoptare a euro, dar când vom fi noi gata să adoptăm euro?”, a declarat aceasta. Ea a explicat că un cadru extern strict este benefic pentru statele cu instituții fragile.

„Adoptarea te ajută într-un stat în care instituțiile sunt fragile, pentru că apar niște constrângeri externe, să faci niște lucruri, inflație mai mică, dobânzi mai stabile, curs mai stabil… Dacă noi ne înscriem pe acest coridor al adoptării euro, trebuie să avem disciplină fiscală, adică cine vine la guvernare trebuie să respecte acest traseu. Noi avem nevoie de aceste constrângeri pentru că electoratul nu are răbdare”, a explicat vicepreședintele CFA. Nica a adăugat că experiența altor țări confirmă beneficiile: „Am văzut experiența țărilor care au adoptat euro, au sporit capitalul, au asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri, nu au avut fluctuații prea mari ale cursului valutar, s-a lucrat bine. După nebunia cu Iran, toată lumea a vrut să scape de euro. Dar România s-a descurcat bine, euro nu a crescut mai mult de 5,10 lei”.

Acuzații la adresa guvernanților

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consideră că există o lipsă de voință politică pentru acest pas. El susține că „guvernanții nu vor să trecem la euro pentru că nu ar mai putea încărca populația prin inflație cu costurile dezechilibrelor macroeconomice”. Potrivit acestuia, odată cu aderarea, guvernele nu ar mai putea cheltui banii discreționar, deoarece politica fiscală a unei țări membre afectează întregul bloc monetar.

„Politica fiscală a unei țări din zona euro ar afecta toate celelalte state, de-asta nu vrem să ne asumăm această responsabilitate de a adera la euro. Guvernele ar trebui să-și asume responsabilitatea fiscală că nu vor mai cheltui banii cum sunt cheltuiți acum”, a precizat Codîrlașu. El a detaliat că Banca Centrală Europeană ar prelua politica monetară, iar BNR ar rămâne doar cu atribuții de supraveghere. „Pe scurt, deficitul bugetar din România înseamnă bani tipăriți cea ce duce la inflație. Inflația este provocată de guvern prin aceste deficite. Ori în UE sunt reguli fiscale foarte stricte”, a mai spus președintele CFA.

Exemplul Bulgariei: inflație redusă și bursă în creștere

Adrian Codîrlașu a oferit exemplul Bulgariei pentru a ilustra avantajele concrete ale aderării la zona euro. Vecinii de la sud, care au adoptat moneda unică la 1 ianuarie, au înregistrat rezultate pozitive imediate. „Inflația este de aproximativ 2%. Vedeți Bulgaria, care a aderat la zona euro la 1 ianuarie, are o inflație de 4%, nu de 10%”, a subliniat el. Mai mult, piețele financiare au reacționat favorabil la această schimbare. „Bursa din Bulgaria a crescut cu 20% după aderarea la euro, semn că investitorii au apreciat tare mult acest eveniment”, a concluzionat Codîrlașu.

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
aderare euro Adrian Codirlaşu Andreea Nica CFA România disciplina fiscala