România ar putea exporta gaze din Marea Neagră și cumpăra din import gaze mai scumpe, cu o parte din costuri transferată consumatorilor, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Riscul descris de acesta privește lipsa unei strategii comerciale pentru valorificarea producției Neptun Deep, așteptată să înceapă în 2027.

Potrivit Sibiu News, avertismentul vizează inclusiv combinarea unor importuri scumpe cu gaze românești mai ieftine într-un portofoliu comun. O asemenea operațiune nu ar elimina costul achiziției dezavantajoase: diferența ar trebui suportată de compania care semnează contractul, de bugetul public sau de consumatorii finali.

Importurile au nevoie de clienți și de transport asigurat

În opinia lui Chisăliță, România ar fi trebuit să pregătească un portofoliu care să reunească producția proprie și surse externe competitive, inclusiv gaz natural lichefiat din Statele Unite. Viabilitatea lui depinde de existența clienților, de capacitățile de transport rezervate din timp și de sustenabilitatea economică a întregului traseu, de la achiziție până la vânzare.

Fără aceste condiții, achizițiile externe pot deveni obligații costisitoare, pentru care consumatorul român rămâne cumpărătorul cel mai la îndemână, avertizează președintele asociației.

Pentru conectarea producției interne la cererea din Europa Centrală și de Sud-Est, acesta consideră necesare:

  • Infrastructură pentru transportul și înmagazinarea gazelor.
  • Acces la terminale de gaz natural lichefiat.
  • Contracte cu parteneri regionali.
  • O strategie comercială care să lege volumele disponibile de cererea din regiune.

„Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență. Să transformi această piață în influență regională cere oameni de stat”, afirmă Dumitru Chisăliță.

În evaluarea sa, invocarea securității energetice trebuie însoțită de explicații despre necesarul de gaze, alternativele de aprovizionare, infrastructură și costul final pentru consumator. Diversificarea și rezervele suficiente au nevoie de contracte sustenabile, precum și de transparență privind prețurile, volumele și destinația gazelor.

Producția din Marea Neagră coincide cu retragerea gazelor rusești

România ar putea deveni un furnizor important pentru Europa de Sud-Est odată cu restrângerea accesului gazelor rusești pe piața Uniunii Europene. Calendarul european se suprapune cu pornirea proiectului operat de OMV Petrom, în parteneriat cu Romgaz.

Etapele prevăzute pentru 2027 sunt:

  • De la 1 ianuarie, importurile de gaz natural lichefiat din Rusia prin contracte pe termen lung vor fi interzise.
  • În prima jumătate a anului sunt așteptate primele gaze din Neptun Deep.
  • Până la sfârșitul trimestrului al treilea, proiectul ar urma să atingă o producție anuală de aproximativ opt miliarde de metri cubi.
  • De la 30 septembrie vor fi interzise importurile rusești prin conducte, pentru contractele pe termen lung. Termenul poate fi amânat până la 1 noiembrie dacă obiectivele europene de umplere a depozitelor nu sunt îndeplinite.

Volumele recuperabile ale Neptun Deep sunt estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

„Marea Neagră ne oferă o resursă. Retragerea gazului rusesc ne oferă o piață. Valorificarea lor cere competență și ambiție”, sintetizează Chisăliță.

Legea 171/2026 permite angajamente bugetare pentru achizițiile statului

Legea 171/2026 privind unele măsuri bugetare permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale să introducă în buget credite de angajament pentru achizițiile realizate prin mecanismul de prioritate din legislația offshore, referitoare la exploatările din largul mării. Creditele de angajament permit asumarea unor obligații de plată, iar instituția poate încheia contracte multianuale.

Chisăliță arată că rămân de clarificat cantitățile pe care statul intenționează să le cumpere, prețul, sursele de finanțare și destinația gazelor: rezerva strategică, industria, echilibrarea pieței sau protejarea consumatorilor. În lipsa acestor răspunsuri, intervenția statului poate genera incertitudine, care se reflectă rapid în prețurile pieței energetice, avertizează acesta.

Chisăliță susține că intervenția statului a contribuit la creșterea puternică a prețului gazelor pe piața românească. Afirmația este evaluarea sa; demonstrarea unei legături directe de cauzalitate ar necesita publicarea și analizarea tranzacțiilor, volumelor, ofertelor și evoluției piețelor europene în aceeași perioadă.

Gazele ar putea susține investiții și producție industrială

Beneficiile economice posibile depășesc încasările din vânzarea gazelor și dividendele statului. Contribuția României la aprovizionarea regională ar putea fi folosită pentru negocierea unor finanțări europene destinate infrastructurii, interconectărilor și proiectelor industriale.

Valorificarea gazelor ar putea susține producția de îngrășăminte, industria chimică, producția de energie electrică, locurile de muncă și exporturile cu valoare adăugată. Pentru aceste rezultate, politica fiscală, diplomația economică, investițiile și dezvoltarea infrastructurii ar trebui integrate într-o strategie națională.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Dumitru Chisăliță gaze naturale Neptun Deep OMV Petrom Romgaz securitate energetică