Conflictul din Orientul Mijlociu a generat deja costuri suplimentare de peste 25 de miliarde de dolari pentru corporațiile globale, forțând cel puțin 279 de companii să adopte măsuri defensive urgente. Cifrele arată o realitate dură pentru lanțurile de aprovizionare, unde prețul barilului de petrol și costurile logistice decimează marjele de profitabilitate.
Implicația directă a acestei presiuni pe fluxurile de numerar se traduce prin suspendarea dividendelor, tăierea programelor de răscumpărare de acțiuni și, inevitabil, transferul costurilor către consumatorul final. Dincolo de cifrele brute, miza reală este riscul reaprinderii inflației la nivel global, exact în momentul în care băncile centrale pregăteau relaxarea politicii monetare.
Șocul logistic și presiunea pe marje
Tulburările provocate de tensiunile cu Iranul lovesc o economie globală deja fragilizată. Aceste disfuncționalități vin după o serie de evenimente globale care au dat peste cap mediul de afaceri în ultimii șase ani, precum pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia. Iar în absența unui acord diplomatic iminent, proiecțiile financiare pentru semestrele următoare sunt revizuite masiv în scădere.
Într-o analiză publicată recent de Observatornews se subliniază că blocada impusă asupra Strâmtorii Ormuz a împins cotațiile țițeiului la peste 100 de dolari per baril, o creștere de 50 de procente față de nivelul antebelic. Companiile aeriene sunt cele mai expuse, raportând deja costuri suplimentare de 15 miliarde de dolari pentru combustibil. Această sumă reprezintă de trei ori mai mult decât pierderile cumulate ale producătorilor auto și ale celor de bunuri de larg consum.
Și totuși, cum arată impactul la nivel microeconomic? Toyota a avertizat asupra unui impact negativ de 4,3 miliarde de dolari, în timp ce gigantul Procter & Gamble estimează o lovitură de aproximativ 1 miliard de dolari asupra profitului net. McDonald’s a semnalat așteptări de inflație ridicată pe termen lung din cauza perturbărilor logistice, o problemă care lovește direct în puterea de cumpărare a consumatorilor cu venituri mici.
„Acest nivel al declinului din industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai ridicat decât în alte perioade de recesiune.” – Marc Bitzer, directorul general al Whirlpool
Efectul de domino pe piețele emergente
Companiile din Europa și Asia sunt cele mai vulnerabile. Dependența de materiile prime și combustibilii din Orientul Mijlociu face ca importurile de aluminiu, polietilenă sau îngrășăminte să devină prohibitive. Iar dilema costurilor nu rămâne doar o problemă a marilor burse internaționale. Când cotațiile petrolului explodează pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, România importă direct această inflație prin prețurile la pompă și prin scumpirea transportului pentru mărfurile europene, anulând practic eforturile BNR de temperare a prețurilor de consum.
Cifrele vorbesc de la sine.
Peste 40 de companii din industria prelucrătoare și chimică au anunțat majorări de prețuri. Mark Erceg, directorul financiar al Newell Brands, a precizat că fiecare creștere cu 5 dolari a petrolului adaugă 5 milioane de dolari la costurile operaționale ale companiei. În același timp, datele FactSet indică o reducere a estimărilor privind marjele de profit pentru trimestrul al doilea cu 0,38 puncte procentuale în sectorul industrial american.
„Probabil ne va lovi spre finalul trimestrului doi, iar apoi impactul se va resimți din plin în a doua jumătate a anului.” – Roland Welzbacher, CEO Continental
Așteptările pentru a doua jumătate a anului
Deși profiturile au rămas relativ solide în primul trimestru, menținând indicii precum S&P 500 la maxime istorice, analiștii Goldman Sachs avertizează că firmele europene din indicele STOXX Europe 600 vor întâmpina dificultăți majore în a transfera costurile către clienți. Sectoarele orientate către consum, precum auto și telecom, înregistrează deja revizuiri negative ale prognozelor de peste 5 procente pentru următoarele 12 luni.
„Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.” – Marc Bitzer, directorul general al Whirlpool
Dar oare cât timp pot companiile să absoarbă aceste șocuri din propriile marje operaționale înainte de a declanșa restructurări masive? Răspunsul va veni odată cu publicarea bilanțurilor financiare aferente trimestrului al doilea. Până atunci rămâne neclar dacă cererea globală va putea susține noile prețuri sau dacă economia se îndreaptă spre o contracție severă a consumului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Filip Ciolacu a obținut un post temporar de asistent universitar în anul II de rezidențiat. Rafila era președintele comisiei de contestații
Dolce SportCum poate ajunge copilul tău la o academie de fotbal din Europa și ce trebuie verificat înaintea probei
GetPonyRadarele fixe din Timișoara pot avertiza șoferii, dar înregistrările nu sunt folosite pentru amenzi
BravonetCe miniserii inspirate din fapte reale poți vedea într-un weekend, cât durează și unde le găsești
LylaCe simptome pot indica cancerul de colon și când mergi la medic
Revista IoanaRomânii cu dependență de droguri pot cere un loc gratuit la San Patrignano, în Italia. Admiterea se decide după interviuri
