Creditul și depozitele au crescut cu 7,7% în mai. Valoarea reală a finanțării și economisirii scade cu 2,8%

Soldul creditului neguvernamental a urcat la 465,04 miliarde de lei în mai 2026, iar depozitele rezidenților neguvernamentali au ajuns la 683,36 miliarde de lei, însă ambele agregate au avansat doar nominal. Față de mai 2025, fiecare a crescut cu 7,7%, dar în termeni reali ambele sunt cu 2,8% sub nivelul de acum un an, ceea ce indică o erodare simultană a finanțării și a economisirii în putere de cumpărare.

Mai precis, față de aprilie 2026, creditul neguvernamental a crescut cu 1,6%, respectiv cu 1% în termeni reali, iar depozitele au avansat tot cu 1,6%. Raportarea anuală schimbă însă lectura: aceeași creștere nominală de 7,7% se transformă într-un recul real de 2,8%, semn că inflația continuă să consume din valoarea efectivă a banilor, fie că este vorba despre stocul de împrumuturi din economie, fie despre lichiditatea păstrată în conturi.

Pentru companii, semnalul relevant nu este doar că finanțarea crește mai lent decât inflația, ci și că structura ei se mută spre valută. Aproape două treimi din creditul neguvernamental, mai exact 66,9%, rămân în lei, dar această componentă a crescut cu numai 0,3% față de luna precedentă și cu 3,2% față de mai 2025, ceea ce înseamnă o scădere reală de 6,9%.

Iar creditele în valută, care reprezintă 33,1% din total, au avansat cu 4,1% într-o singură lună și cu 18,1% față de mai 2025, respectiv cu 14% în euro. Diferența față de componenta în lei este amplă: ritmul anual nominal al creditului în valută este de peste cinci ori mai mare decât cel al creditului în lei, ceea ce mută riscul de curs în bilanțurile debitorilor care încasează preponderent în lei.

Finanțarea companiilor se mută spre valută, creditul în lei scade

Această compoziție contează direct pentru investiții. O companie care se împrumută în euro, dar facturează în lei, preia un risc suplimentar: orice depreciere a monedei locale poate majora serviciul datoriei chiar dacă veniturile operaționale nu cresc în același ritm. Pentru firmele cu marje deja sub presiune, un astfel de mix poate afecta EBITDA, planurile de capex și apetitul pentru proiecte noi.

Dar și pe partea de economisire apare aceeași preferință pentru valută. Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au urcat la 683,36 miliarde de lei în mai 2026, cu 1,6% peste aprilie 2026 și cu 7,7% peste mai 2025, însă reculul real este tot de 2,8%. Datele publicate arată că avansul nominal nu a fost suficient pentru a conserva valoarea lichidității.

Potrivit Mediafax, depozitele în lei reprezintă încă partea dominantă, cu 67,7% din total, dar au crescut cu doar 0,8% față de aprilie 2026. Raportat la mai 2025, avansul este de 7,8%, echivalent cu o scădere reală de 2,7%, foarte aproape de contracția reală a depozitelor totale.

Segmentul populației transmite un semnal și mai clar. Depozitele în lei ale gospodăriilor au coborât cu 0,3% față de luna anterioară, la 268,24 miliarde de lei, deși față de mai 2025 sunt mai mari cu 7,5%. Ajustate cu inflația, ele sunt cu 3,0% sub nivelul de acum un an, ceea ce sugerează că economisirea în moneda locală pierde teren atât prin randament real, cât și prin presiunea pe bugetele curente.

Numai că aceeași categorie deponenți a majorat plasamentele în valută. Depozitele în valută ale gospodăriilor au urcat la 150,64 miliarde de lei, cu 2,7% peste aprilie 2026, respectiv cu 0,6% în euro, până la 28,7 miliarde de euro. Față de mai 2025, creșterea este de 8,9% în lei și de 5,1% în euro, deci mai rapidă decât la depozitele în lei ale populației.

Economisirea populației se îndreaptă spre euro

Pentru bănci și pentru companiile care urmăresc costul finanțării, această mutație are două consecințe. Prima este legată de resursa în lei: dacă depozitele populației în moneda locală stagnează sau scad lunar, baza naturală pentru creditarea în lei devine mai puțin confortabilă. A doua ține de preferința clienților pentru euro ca instrument de protecție a valorii, ceea ce poate accentua euroizarea bilanțurilor.

Și mediul de afaceri contribuie la această repoziționare. Depozitele în lei ale societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare au crescut cu 2,3% față de aprilie 2026, la 194,28 miliarde de lei, peste ritmul populației, iar față de mai 2025 au urcat cu 8,3%. Chiar și așa, în termeni reali sunt cu 2,3% sub nivelul de acum un an.

Depozitele în valută ale rezidenților, care reprezintă 32,3% din total, au crescut mai repede lunar decât cele în lei: plus 3,3% față de aprilie 2026, până la 220,83 miliarde de lei, respectiv plus 1,2% în euro, la 42,07 miliarde de euro. Pe intervalul de 12 luni, creșterea este de 7,5% în lei și de 3,7% în euro.

Iar alte sectoare decât gospodăriile au accelerat chiar mai puternic pe acest palier. Depozitele în valută ale altor sectoare au urcat cu 4,9% față de aprilie 2026, la 70,18 miliarde de lei, adică 13,37 miliarde de euro, echivalent cu un plus de 2,7% în moneda europeană. Față de mai 2025, creșterea este de 4,5% în lei și de 0,8% în euro.

Creditul guvernamental continuă să crească, dar sub inflație

Pe fundal, soldul creditului guvernamental a crescut la 283.308,8 milioane lei în mai 2026, cu 1,7% peste aprilie 2026 și cu 8,8% peste mai 2025. Ajustat cu inflația, acesta este totuși cu 1,9% sub nivelul de anul trecut, o contracție reală mai redusă decât la creditul neguvernamental, care a scăzut cu 2,8%.

Pentru strategia financiară a companiilor, lectura utilă este că finanțarea și economisirea continuă să crească în cifre nominale, dar nu țin pasul cu inflația, iar fluxurile noi se mută spre valută. Într-un astfel de cadru, bilanțurile expuse la euro și veniturile denominate în lei devin mai vulnerabile, iar scăderea lunară a depozitelor populației în lei, la 268,24 miliarde de lei în mai 2026, rămâne cel mai concret semnal că lichiditatea internă nu mai oferă aceeași protecție reală ca acum un an.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportMan spune că României nu i-a ieșit nimic în meciul cu SuediaGetPonyCum se pregătește alimentarea unui Dacia Spring acasă și ce verificări sunt necesare înainte de conectareBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCând calmantele pentru migrenă se apropie de 10 zile pe lună, e timpul să discuți prevenția cu neurologulRevista IoanaCum soliciți cei 3.170 lei lunar după ieșirea din protecția specială și ce acte depui pentru continuarea plățiiNews24DIICOT verifică dispozitivele Cristelei și ale lui Călin Georgescu în ancheta privind 1,1 milioane de euro