Semnal de alarmă pentru finanțele publice. Datoria publică a României a atins un prag istoric . Nivelul datoriei publice a României a atins un prag istoric, depășind borna de 1.000 de miliarde de lei – un semnal de alarmă tras de fostul premier Florin Cîțu, care atrage atenția asupra riscurilor sistemice la care este expusă economia țării.

Semnal de alarmă pentru finanțele publice. Datoria publică a României a atins un prag istoric

Fostul șef al Executivului subliniază gravitatea situației, explicând că această sumă echivalează cu întreaga valoare a produsului intern brut al României în anul 2020.
„Acest nivel al datoriei publice echivalează cu PIB-ul României din 2020”, a punctat Cîțu, adăugând că presiunea asupra stabilității bugetare este uriașă.

El avertizează că dacă țara continuă să se împrumute în același ritm accelerat, atunci în mai puțin de un deceniu România ar putea ajunge la un grad de îndatorare greu de susținut.
„Dacă ritmul actual de îndatorare continuă, România riscă să ajungă în 2030 la o datorie publică de 80% din PIB”, a declarat Cîțu, explicând că o astfel de evoluție va afecta dobânzile și capacitatea de a atrage investiții străine, ceea ce poate adânci și mai mult criza economică.

Fostul premier consideră că această direcție este periculoasă și pune în pericol viitorul economic al României: „o astfel de traiectorie reprezintă un risc semnificativ pentru viitorul economiei naționale.”

Bilanțul guvernării din 2021

Într-o comparație între perioada mandatului său și politicile adoptate ulterior, Cîțu aduce în discuție cifrele guvernării din 2021, când România era încă afectată de impactul pandemiei. Chiar și așa, susține că s-au obținut rezultate notabile pe plan bugetar.

„În 2021, deficitul bugetar și împrumuturile au fost reduse cu 20 de miliarde de lei, iar veniturile la buget au crescut cu aproape 2 puncte procentuale din PIB”, afirmă fostul premier. Mai mult, spune el, în ciuda scenariilor prudente, economia a evoluat peste așteptări.
„Economia a înregistrat o creștere de 6% față de o prognoză de 4%”, explică acesta, apreciind că performanțele arată capacitatea guvernului de atunci de a gestiona crizele fără a recurge la fondurile PNRR sau la majorări agresive de taxe.

În viziunea sa, aceste date reflectă faptul că este posibilă menținerea stabilității macroeconomice prin măsuri prudente și reforme eficiente: „guvernul poate gestiona crize economice și poate asigura stabilitatea financiară, chiar și fără bani din PNRR și prin implementarea unor politici fiscale mai puțin agresive, cum ar fi reducerea taxelor.”

Critici pentru actualii guvernanți

Florin Cîțu își exprimă nemulțumirea față de felul în care au evoluat politicile economice după plecarea sa de la Palatul Victoria. El consideră că direcția urmată de guvernele Ciucă și Ciolacu este opusă celei care ar fi dus la o scădere a datoriei și la un echilibru bugetar sustenabil.

Într-o declarație tranșantă, acesta afirmă că „guvernele ulterioare au optat pentru politici care se aliniază ‘drumului socialismului’, punând astfel în pericol stabilitatea economică a țării.” În loc să mențină direcția reducerii deficitului și să încurajeze investițiile, actualii guvernanți ar fi ales să aplice presiuni fiscale sporite.
„Guvernele actuale au ales să crească impozitele și taxele, iar acest lucru va avea un impact negativ asupra economiei.”

Cîțu merge mai departe și spune că sub conducerea actuală, riscurile sunt în creștere, iar România se poate adânci într-o situație tot mai dificilă.
„România riscă să ajungă într-o situație financiară mai gravă, ceea ce ar duce la o stagnare economică și la o adâncire a problemelor sociale.”

În încheiere, fostul premier acuză guvernarea actuală că nu a livrat reforme concrete sau soluții sustenabile pentru relansarea economică. Dimpotrivă, consideră că lipsa de măsuri eficiente a împins țara și mai adânc în dezechilibru: „a lăsat-o într-o ‘găură și mai mare’.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
80% din PIB creștere datorie crestere economica creștere impozite criza economica datoria publica deficit bugetar Florin Citu găură bugetară guvern Ciolacu guvern Cîțu guvern Ciucă guvernare actuală imprumuturi investitii straine pandemie PIB 2020 PNRR politici agresive politici economice politici fiscale reducere taxe reforme economice risc economic socialism economic stabilitate financiara stagnare economică taxare excesivă. venituri bugetare