Prețul energiei din România este cel mai mare din Europa dacă este raportat la puterea de cumpărare, a declarat joi Volker Raffel (președintele Federației Asociației…, vârsta nu este precizată), la un eveniment de specialitate. Pentru mediul de afaceri, afirmația mută discuția din zona tarifelor nominale în cea a competitivității reale: aceeași factură apasă mai greu într-o economie cu venituri mai mici.
Raportarea invocată de Raffel nu compară doar cât costă energia ca preț absolut, ci cât din venitul disponibil consumă această cheltuială. Aici apare problema de fond pentru România: un cost energetic deja ridicat la nivel european se suprapune peste o putere de cumpărare mai slabă, ceea ce amplifică impactul atât în bugetele gospodăriilor, cât și în marjele companiilor.
Mesajul este relevant mai ales pentru sectoarele cu consum intensiv de energie, unde costul utilităților intră direct în prețul final sau în EBITDA. Pentru populație, efectul este dublu: factura în sine rămâne apăsătoare, iar companiile transferă o parte din cost în produse și servicii. Iar într-o economie care a acumulat o inflație de peste 58% din 2020, orice presiune suplimentară pe energie riscă să prelungească erodarea consumului.
Volker Raffel a sintetizat problema astfel:
„Prețul energiei în Europa e prea mare, iar în România este și mai mare, raportat la puterea de cumpărare.”
Afirmația vine pe un fundal european deja tensionat. Europa depinde de importurile de petrol în proporție de 80-85%, ceea ce lasă costurile energetice expuse la volatilitatea piețelor externe și la costurile logistice. Pentru România, această presiune externă se adaugă peste un cadru intern marcat de schimbări fiscale repetate și de costuri operaționale în urcare, ceea ce afectează planurile de investiții.
Costul energiei: test de competitivitate pentru companii
Pentru companii, consecința imediată este scăderea spațiului de manevră financiară. O firmă care operează cu marje mici și cu consum energetic relevant are doar câteva opțiuni: acceptă comprimarea profitabilității, majorează prețurile sau amână investițiile. Niciuna nu este neutră pentru bilanț. Prima afectează rezultatul, a doua poate lovi cererea, iar a treia întârzie extinderea și modernizarea.
Dar impactul nu se oprește la industriile energointensive. Costul energiei intră în lanțul logistic, în chirii, în servicii, în depozitare și în producție. Asta înseamnă că presiunea se propagă în economie chiar și către companii care nu văd energia drept principală linie de cheltuială. Potrivit Antena3, exact această combinație dintre cost energetic ridicat, inflație cumulată și incertitudine economică amână proiectele de investiții și ridică pragul de rentabilitate pentru afaceri.
Și pentru consumatori efectul este la fel de clar în termeni financiari. Când energia consumă o parte mai mare din venit, scade spațiul pentru alte cheltuieli discreționare. Asta poate frâna segmente dependente de consum, de la retail la servicii, chiar dacă anumite domenii continuă să arate reziliență. Creșterea accelerată a Booking Holdings România indică faptul că nu toate sectoarele reacționează la fel, însă costul energiei rămâne o frână transversală.
În acest tablou, și costul creditului capătă altă greutate. O companie care intră într-un ciclu de cheltuieli operaționale mai mari și cerere mai ezitantă va evalua mai strict proiectele finanțate prin împrumut. Numai că tocmai investițiile în eficiență, modernizare și capacitate nouă sunt cele care ar putea reduce vulnerabilitatea la șocurile de preț pe termen mediu.
Incertitudinea economică și inflația amplifică presiunea
Informațiile disponibile până acum nu includ seria completă de date, țările de comparație sau metodologia exactă folosită pentru afirmația că România este pe primul loc în Europa raportat la puterea de cumpărare. Nu a fost anunțat încă nici un set de cifre care să arate diferențele față de media europeană sau față de state comparabile din regiune. Pentru un investitor sau manager, această limitare contează: calibrarea deciziilor cere benchmark-uri explicite, nu doar diagnosticul general.
Dar chiar și fără aceste detalii publicate joi, semnalul economic rămâne puternic. Dacă prețul energiei este deja „prea mare” în Europa, iar România stă și mai rău când este introdusă în ecuație puterea de cumpărare, atunci vulnerabilitatea locală este mai ridicată decât arată o simplă comparație a tarifelor brute. Iar acest lucru influențează direct competitivitatea costurilor, consumul intern și ritmul investițiilor private.
Contextul mai larg complică și mai mult tabloul. Economia operează într-o „permacriză” (suprapunere rapidă de presiuni economice și instabilitate), iar 76% dintre companiile europene consideră incertitudinea economică drept principalul risc. În România, aceeași incertitudine este amplificată de inflația cumulată de peste 58% din 2020 și de modificările fiscale, ceea ce face ca energia scumpă să nu fie o problemă izolată, ci un accelerator al tuturor celorlalte costuri.
Pentru decidenții din companii, implicația practică este una de cash-flow și prioritizare a capex-ului: proiectele trebuie reevaluate cu scenarii de cost energetic mai ridicat și cu ipoteze prudente privind cererea. Iar pentru politica economică, miza este reducerea presiunii asupra costurilor structurale, fiindcă într-o economie cu putere de cumpărare mai slabă, energia scumpă lovește simultan consumul, investiția și profitabilitatea.
Ultimul fapt relevant din această ecuație rămâne cel enunțat joi de Volker Raffel: în Europa, energia este deja prea scumpă, iar în România povara este și mai mare tocmai atunci când este raportată la puterea de cumpărare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Deisseroth, Hegemann și Nagel câștigă Nobelul pentru Medicină pentru controlul celulelor nervoase cu lumină
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
