Prețul spot al energiei electrice din România a ajuns la 547 euro/MWh în orele de seară de luni, 23 iunie, într-un interval în care piața locală a combinat două vulnerabilități costisitoare pentru companii: scăderea producției fotovoltaice după apus și un deficit intern care a forțat importuri la limită tehnică.
În cifre, media zilei în România este de 173 euro/MWh, adică 905 lei/MWh, nivel apropiat de intervalul de 170-185 euro/MWh din Europa Centrală, dar cu 37 euro/MWh peste Franța, unde media zilei este de 136 euro/MWh. Problema pentru consumatorii industriali nu este însă media, ci vârful de seară: România urcă la 547 euro/MWh, aproape de Ungaria, care atinge 551 euro/MWh, peste Austria, la 540 euro/MWh, și sub Germania, la 615 euro/MWh.
Pentru companiile expuse la piața spot sau cu o componentă de achiziție indexată pe PZU, efectul se vede direct în costul marginal de producție și în necesarul de lichiditate. La 547 euro/MWh, o unitate industrială cu un consum de 10 MWh într-o oră de vârf ajunge la un cost de 5.470 euro doar pentru acea oră, de peste trei ori media zilnică implicită a pieței românești. Iar pentru sectoarele energointensive, astfel de episoade comprimă marjele exact într-o perioadă în care și alte inputuri rămân sub presiune.
Numai că semnalul de preț nu indică doar o zi scumpă, ci o problemă de structură. În orele de seară de luni, 23 iunie, România importă energie din Bulgaria la nivelul maxim al ATC, peste 1.900 MW, și exportă 1.100 MW către rețeaua ungară. Cuplarea piețelor transferă astfel tensiunea de preț din Vestul și Centrul Europei spre piața locală, chiar dacă vecinii sudici au cotații mult mai mici.
România plătește preț de Vest, deși Bulgaria și Grecia sunt la jumătate în aceeași zi
Pentru data de luni, 23 iunie, Bulgaria are un preț de 128 euro/MWh, iar Grecia de 124 euro/MWh. Diferența față de România este de 45 euro/MWh, respectiv 49 euro/MWh, raportat la media zilei locale de 173 euro/MWh. Față de vârful de seară de 547 euro/MWh, decalajul devine mult mai sever și arată că proximitatea geografică nu garantează același cost al energiei pentru companii.
Dar decidentul din industrie trebuie să urmărească mai ales profilul orar al pieței, nu doar media zilnică. Modelul actual favorizează orele cu producție solară abundentă și penalizează intervalele de seară, când aportul fotovoltaic scade abrupt. Pentru liniile de producție care nu pot fi oprite sau mutate în afara vârfului de consum, acest lucru înseamnă costuri mai volatile și o nevoie mai mare de hedging, stocare proprie sau renegociere a portofoliului de achiziție.
Datele publicate și sintetizate de Economica arată că această volatilitate vine într-un moment în care baza de producție distribuită a crescut puternic, dar fără o acoperire proporțională în stocare și flexibilitate de sistem. Pentru managementul financiar, concluzia practică este clară: extinderea producției fotovoltaice reduce costul în anumite ore, însă fără baterii și rețele modernizate poate crește riscul de preț exact când consumul rămâne ridicat.
La 30 aprilie 2026, România avea 332.684 prosumatori și o putere instalată cumulată de 3.789 MW, peste capacitatea parcurilor fotovoltaice dispecerizabile. Este o schimbare majoră de structură a sistemului, dar care mută presiunea spre distribuție și echilibrare. În absența soarelui, sistemul are nevoie de surse flexibile sau de stocare pentru a evita „spike-urile” de preț din intervalele de seară.
Creșterea prosumatorilor nu rezolvă vârful de seară fără baterii și rețele mai flexibile
Și există un progres parțial pe partea de stocare la prosumatori: 101.243 aveau baterii la finalul lunii aprilie 2026. Raportat la totalul de 332.684 prosumatori, asta înseamnă că mai puțin de o treime are deja o componentă care poate muta energia din timpul zilei în consumul de seară. Diferența explică de ce extinderea fotovoltaicului, singură, nu stabilizează prețul în orele critice.
Iar comparația regională nu este favorabilă. Bulgaria a depășit România în capacitatea de stocare a energiei, semn că adoptă mai rapid tehnologiile care reduc volatilitatea și cresc flexibilitatea sistemului. Pentru companiile din România, acest decalaj se poate transforma în dezavantaj competitiv: costul energiei devine mai greu de bugetat, iar randamentul investițiilor în producție locală poate fi erodat de episoade repetate de preț extrem.
Contextul costurilor generale face tabloul și mai apăsător. Prețul motorinei a crescut consecutiv în aprilie și mai 2026 în România, ceea ce adaugă presiune pe logistică și pe costurile operaționale. Când energia electrică și combustibilii urcă simultan, industriile cu consum mare de utilități și transport au mai puțin spațiu pentru a absorbi șocul fără ajustări de preț sau fără reducerea marjelor EBITDA.
Până la anunțarea unor măsuri concrete din partea ANRE sau a Ministerului Energiei, informațiile disponibile indică un risc ridicat pentru următoarele episoade caniculare: dacă producția fotovoltaică scade seara, iar deficitul intern persistă, piața spot poate repeta niveluri apropiate de cele din 23 iunie. Pentru companii, răspunsul cu sens economic rămâne dublu: reducerea expunerii la orele de vârf și accelerarea investițiilor în stocare, flexibilizare a consumului și surse proprii capabile să livreze după apus. La 23 iunie, Bulgaria și Grecia rămân la 128 euro/MWh și 124 euro/MWh, în timp ce România urcă la 547 euro/MWh în vârful de seară.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaLululemon The Mat costă 118 dolari. Cum s-a comportat după o lună de yoga
Revista IoanaUruguay conduce topul țărilor pentru pensionarea în străinătate în 2026
News24Deficitul a coborât la 1,17% din PIB după patru luni din 2026. Ce arată execuția bugetară a statului
Dolce SportRomânia a pierdut cu 0-6 în Polonia, cu trei goluri încasate de la Robert Lewandowski
GetPonyVolkswagen ID. Polo consumă 15,0 kWh/100 km în testul de 4468 km și ajunge la 347 km autonomie reală
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
