Companiile, investitorii și statul român rămân vulnerabili din punct de vedere financiar după ce Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că Fitch inițial a decis să retrogradeze ratingul suveran al României. Agenția a revenit asupra deciziei abia după informații suplimentare primite de la Guvern și BNR. În practică, menținerea la „BBB minus” nu înseamnă că pericolul a trecut, ci doar o amânare cu câteva luni. O coborâre sub nivelul investment grade ar crește costurile de împrumut ale statului, ar afecta investițiile și ar pune presiune pe leu.

Statul român își păstrează astfel ratingul „BBB minus”, ultimul prag din categoria investment grade, cu o perspectivă negativă menținută vineri de Fitch. Față de o retrogradare care, conform lui Rădulescu, fusese inițial pe masă, decizia actuală menține accesul la aceeași categorie de rating, dar indică un risc mai ridicat la evaluările viitoare. Aceasta se întâmplă într-un context marcat de deficite fiscale și de cont curent ridicate, datorie publică în creștere și incertitudini politice.

Verdict favorabil, o prelungire de termen

Istoria finanțelor suverane arată, aproape fără excepție, că piețele sancționează rapid țările care ajung să trateze ratingul ca pe o formalitate administrativă, nu ca pe un test al credibilității fiscale. România a evitat deocamdată acel prag. Totuși, tabloul descris acum de un oficial BNR sugerează că verdictul favorabil de vineri nu a fost o validare a corecției bugetare, ci o prelungire de termen.

„Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-au prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut pericolul, dar este mai mare decât era înainte.”, a declarat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR.

Potrivit Adevărul, mesajul dinspre BNR este că ajustarea deficitului bugetar nu a venit din reforme structurale, ci din majorarea taxelor și impozitelor. Această diferență este crucială pentru piețe: o consolidare bazată pe venituri fiscale suplimentare poate aduce un efect contabil pe termen scurt, dar nu schimbă mecanica de fond a cheltuielilor publice. Din acest motiv, riscul unei noi presiuni pe costul de finanțare rămâne deschis.

BNR semnalează vulnerabilități dincolo de deficitul bugetar

Bugetul nu este singura problemă semnalată de Rădulescu. El a legat fragilitatea ratingului de un model mai larg de administrare a resurselor publice, descris drept „extracție de rente” din sectorul public. Este vorba despre o pierdere de eficiență și credibilitate care contează în evaluarea riscului suveran.

„Se manifestă o extracție de rente din sectorul public pe o scară incredibil de mare (…).

Investitorii urmăresc exact acest tip de semnal instituțional, pentru că el arată capacitatea statului de a corecta dezechilibrele fără a transfera nota de plată doar în taxe mai mari și datorie mai scumpă. Când perspectiva rămâne negativă la „BBB minus”, orice îndoială privind disciplina administrativă se poate transforma rapid într-o primă de risc mai ridicată pentru titlurile statului, iar această primă se propagă apoi în economie.

Sectorul energetic intră în aceeași ecuație a vulnerabilității. Rădulescu a criticat politicile de înghețare a prețurilor și lipsa investițiilor în capacități de stocare, considerând că acestea au slăbit sistemul energetic. Pentru companii, o astfel de evaluare contează dincolo de piața de utilități: energia administrată prin măsuri temporare și subinvestiție adaugă risc operațional. Riscul operațional se transferă, în timp, în costul capitalului și în deciziile de investiții.

Fitch a confirmat recent ratingul suveran al României la „BBB-”, dar a păstrat perspectiva negativă tocmai din cauza deficitelor fiscale și de cont curent ridicate, a datoriei publice în creștere și a incertitudinilor politice. Aceasta înseamnă că, deși categoria investment grade a fost menținută vineri, companiile care se finanțează într-o economie cu risc suveran tensionat rămân expuse la un cost al banilor mai sensibil la orice nouă deteriorare fiscală sau instituțională. Presiunea pe leu și pe randamentele cerute statului poate reveni imediat ce piețele vor considera că amânarea nu a fost urmată de corecții reale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR deficit bugetar Eugen Rădulescu Fitch rating Romania