România trebuie să își reducă deficitul bugetar într-un an pentru care Comisia Europeană estimează o creștere economică de numai 0,1%, după 0,7% în 2025. Finanțarea rămâne scumpă, iar statul are de plătit dobânzi și de susținut investițiile într-o perioadă în care economia avansează prea lent pentru a permite o majorare rapidă a veniturilor bugetare.
Prognoza Comisiei Europene, prezentată de Adevărul.ro, indică următorul traseu pentru deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, exprimată ca pondere în produsul intern brut (PIB):
- 7,9% din PIB în 2025;
- 6,2% din PIB în 2026;
- 5,8% din PIB în 2027.
Pentru 2027, aceeași instituție anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,3%. Ajustarea bugetului trebuie însă făcută în timp ce anumite cheltuieli cresc, iar statul continuă să se împrumute.
Refinanțarea poate majora treptat factura dobânzilor
Datoria publică a României este estimată să urce de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 63,4% în 2027. Necesarul de împrumuturi are două componente: acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, adică înlocuirea împrumuturilor care trebuie rambursate cu unele noi.
Costurile mai ridicate de pe piață se transmit treptat în buget, deoarece statul nu își refinanțează întreaga datorie în același moment. Când obligațiunile ajung la termenul de rambursare, împrumuturile care le înlocuiesc pot avea dobânzi mai mari.
Pe măsură ce o parte mai mare a datoriei este refinanțată în aceste condiții, cresc și cheltuielile cu dobânzile. O proporție mai mare din veniturile statului merge astfel către plata datoriei, iar banii respectivi nu mai sunt disponibili pentru alte cheltuieli.
În clasamentul datoriei publice care însoțește relatarea, România ocupă locul 38 din 74 de țări, cu un nivel de 61% din PIB. Clasamentul ordonează țările exclusiv după datoria publică și nu include împrumuturile populației și companiilor.
Monitorul Global al Datoriilor urmărește trimestrial îndatorarea pe sectoare în principalele economii mature și emergente, folosind date internaționale și naționale. Acesta include distribuția datoriei pe monede, scadențele obligațiunilor și ale împrumuturilor acordate de grupuri de bănci, precum și deținerile investitorilor străini în obligațiuni guvernamentale emise în moneda locală.
Apărarea cere mai mulți bani, iar investițiile trebuie continuate
Pentru apărare, România ar urma să aloce 1,8% din PIB în 2027, față de 1,5% în 2025. Din același buget trebuie plătite pensiile, sănătatea și restul serviciilor publice, dar și investițiile statului, inclusiv proiectele finanțate din fonduri europene.
Fondurile europene capătă o importanță mai mare atunci când resursele bugetului național sunt limitate. Comisia Europeană estimează că investițiile finanțate astfel și exporturile nete, adică diferența dintre exporturi și importuri, vor compensa o parte din slăbirea cererii interne.
Proiectele de infrastructură, energie și digitalizare pot fi realizate fără ca întreaga lor valoare să fie acoperită din bugetul național. Accesarea finanțării presupune însă capacitate administrativă, cofinanțare și respectarea termenelor de implementare.
Firmele suportă costuri mai mari la credite și refinanțări
Dobânzile ridicate afectează și companiile care contractează împrumuturi pentru investiții sau capital de lucru, adică banii necesari activității curente. Pentru acestea, finanțarea devine mai scumpă.
În cazul creditelor existente care trebuie refinanțate, costul financiar depinde de nivelul dobânzilor din momentul înlocuirii împrumutului. Presiunii venite din finanțare i se adaugă prețurile energiei, care influențează costurile de producție.
Investițiile publice europene se concentrează tot mai mult în apărare, energie, infrastructură, securitate și tehnologii avansate.
Europa trebuie să finanțeze cheltuieli suplimentare până în 2040
Îmbătrânirea populației, apărarea și tranziția climatică ar putea adăuga până în 2040 presiuni asupra cheltuielilor publice de aproximativ 4,5% din PIB în economiile europene dezvoltate, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional (FMI). Pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, estimarea este de aproximativ 5,5% din PIB.
FMI estimează că, în lipsa unor măsuri suplimentare, datoria publică a statelor membre ale Uniunii Europene ar putea trece, ca medie simplă, de 130% din PIB până în 2040. În același timp, guvernele trebuie să găsească bani pentru pensii, sănătate, apărare, energie și investiții și să țină în frâu creșterea datoriei.
În proiecțiile pentru zona euro, Banca Centrală Europeană a inclus deja cheltuieli suplimentare pentru apărare care însumează aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2025-2028. Investițiile reprezintă aproximativ 71% din această majorare.
Avansul economic rămâne modest și în zona euro: FMI estimează o creștere de 0,9% în 2026 și de 1,2% în 2027.
FMI cere ajustarea bugetelor într-un mediu cu finanțare mai scumpă
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat că guvernele nu mai pot conta pe bani ieftini și pe creșterea economică pentru a ține datoria sub control. Ea a cerut economiilor dezvoltate cu datorii ridicate planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, adică de reducere a dezechilibrelor bugetare, și refacerea capacității bugetelor de a suporta cheltuieli suplimentare.
Instituția susține eficientizarea cheltuielilor și măsuri care să îmbunătățească productivitatea și creșterea economică.
Potrivit FMI, datoria publică la nivel mondial se îndreaptă spre valori asemănătoare celor înregistrate după Al Doilea Război Mondial și ar putea trece de 100% din PIB înainte de 2030. În ultimii trei ani, plățile cu dobânzile la nivel global au crescut de la circa 2% din PIB la aproape 3%.
Randamentele obligațiunilor pe zece ani, adică veniturile pe care acestea le oferă investitorilor în raport cu prețul lor, sunt ridicate față de ultimii ani în Statele Unite, Germania și Japonia.
Georgieva a pledat pentru prudență în politica monetară și pentru o abordare mai restrictivă în multe țări. Ea a considerat justificate majorările recente de dobândă ale Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Japoniei.
Petrolul se situează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, peste nivelul de 89 de dolari folosit în prognozele FMI din iulie. Instituția avertizează că energia poate rămâne scumpă chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia.
Inteligența artificială poate susține creșterea, dar investițiile aduc riscuri
Potrivit FMI, folosirea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga anual până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economiei mondiale.
Investițiile masive în centre de date, energie și infrastructură tehnologică exercită însă presiuni suplimentare asupra cererii. Dacă randamentele investițiilor în inteligență artificială dezamăgesc, acestea ar putea genera un șoc economic și financiar.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrie
LylaDe ce te trezești fără să te poți mișca. Ce poți face pentru a reduce riscul de paralizie în somn
Revista IoanaCum alegi membrana pensulabilă pentru hidroizolație și ce verifici ca să protejezi suprafața de apă
News24Adrian Chiriac trece evaluarea pentru contencios la instanța supremă după o carieră exclusiv penală
Dolce SportCum se verifică certificatul unui instructor sportiv și ce acte sunt cerute pentru obținerea carnetului
GetPonyMotocicliștii pot avansa cu cel mult 20 km/h pe lângă mașinile oprite. Condițiile pentru trecerea în siguranță
