Insolvența în România: Șase localități afectate fără sprijin financiar
Ministerul Finanțelor nu alocă fonduri pentru soluționarea situației
În prezent, șase localități din România se află în procedură de insolvență, iar Ministerul Finanțelor nu a alocat resurse financiare din cotele defalcate pentru a le ajuta să depășească această criză. Informația a fost adusă în atenția publicului de deputatul PNL Romeo Nicoară, care a adresat o solicitare ministrului finanțelor, Eugen Teodorovici.
Localități cu datorii semnificative
Cele șase unități administrative afectate au acumulat datorii considerabile și au intrat oficial în insolvență prin hotărâri judecătorești. Conform unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern, localitățile care au datorii mai vechi de 120 de zile sau care nu au reușit să plătească salariile pe o perioadă similară sunt supuse acestei proceduri.
Localitățile Aninoasa (Hunedoara), Nalbant (Tulcea), ardeoani (Bacău), Călinești Oaș (Satu Mare), Naruja (Vrancea) și Andreiașu de Jos (Vrancea) sunt acum gestionate sub supravegherea creditorilor.
Exemplificări ale situației financiare
Deputatul Nicoară oferă detalii despre comuna Ardeoani din bacău, care a intrat în insolvență pe 10 ianuarie 2014. Acesta menționează că ponderea obligațiilor de plată reprezenta 268% din totalul cheltuielilor bugetare ale comunei, cu un total al datoriilor ce se ridica la 5.314.084 lei.
Orașul Aninoasa este notabil ca fiind prima localitate din România care a deschis procedura insolvenței în iunie 2013. La sfârșitul anului respectiv, cheltuielile totale ale orașului erau estimate la 4.297.650 lei, iar datoriile mai vechi de 120 zile atingeau suma de 3.377.629 lei.
Impactul noii legi salariale asupra administrației locale
O altă provocare majoră pentru autoritățile locale este reprezentată de noua lege a salarizării implementată la începutul lunii iulie anul trecut. Aceasta prevede creșteri salariale semnificative pentru primari și viceprimari și permite consiliilor locale să stabilească salariile funcționarilor publici.
Mulți primari s-au plâns că aceste majorări depasesc capacitatea financiară a bugetelor lor locale; astfel, unii dintre ei s-au văzut nevoiți să reducă fondurile destinate investițiilor sau să solicite ajutoare financiare suplimentare din partea Guvernului pentru acoperirea costurilor crescute.
