Investițiile străine directe au scăzut cu 82% la 669 milioane de euro

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Investițiile străine directe (ISD) în România au totalizat 669 milioane de euro în primul semestru din 2026, o sumă cu 82% sub nivelul de 3,72 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului 2025. Această diferență influențează direct finanțarea economiei: componenta de capital care nu generează datorie se reduce, iar necesarul de acoperire a deficitului se orientează spre instrumente care majorează datoria externă.

Comparativ cu primul semestru din 2025, scăderea este de 3,05 miliarde de euro. Reducerea s-a concentrat în trimestrul al doilea din 2026, când fluxul total a devenit negativ, la 521 milioane de euro. Acesta este cel mai redus nivel trimestrial înregistrat din 2013.

Scăderea are efecte directe: statul și economia depind mai mult de finanțarea externă purtătoare de datorie. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care inflația anuală din România era de 9,2% în iunie 2026, mult peste media UE de 2,9%, iar agențiile de rating Moody’s și Fitch mențin o perspectivă negativă pentru țară. În paralel, statul își finanțează deficitul prin emisiuni de titluri de stat Tezaur.

Profiturile reinvestite scad semnificativ

Componenta care a influențat cel mai mult scăderea ISD a fost profitul reinvestit, cu un sold negativ de 1,124 miliarde de euro. Practic, dividendele distribuite din profiturile anilor anteriori au depășit profitul curent.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, a pus scăderea pe seama a trei factori care acționează simultan. Într-un articol transmis AGERPRES, oficialul BNR a arătat că nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice.

Pe lângă profiturile reinvestite, alte două componente au afectat bilanțul total al ISD: participațiile la capital au contribuit cu minus 0,75 miliarde de euro, iar creditele intra-grup cu minus 1,1 miliarde de euro. Nivelul negativ al participațiilor la capital este explicat parțial de vânzarea unui lanț de retail de către o entitate străină către una românească.

Avertismentul BNR merge dincolo de fotografia statistică a semestrului și indică, potrivit Adevărul.ro, o schimbare de structură în sursele de finanțare externă ale României. Subiectul a fost relatat și de publicații precum Economica.net, Forbes.ro și Antena 3.

Leonardo Badea a formulat explicit acest risc:

„Ca urmare a evoluțiilor descrise mai sus, pentru moment, componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe.”

Profitabilitatea mai slabă a companiilor se vede în rezultate

Un exemplu din economia reală este Antibiotice Iași (ATB). Compania a raportat un profit net de 15,49 milioane lei în primul semestru din 2026, în scădere cu 73,8% față de primul semestru din 2025. Și cifra de afaceri s-a redus cu 10,4%, la 299,13 milioane lei.

Compania a indicat drept cauze reducerea accesului la medicamente compensate și aprobarea întârziată a bugetului de stat, care a afectat finanțarea în sectorul spitalicesc. Pentru companiile cu expunere pe contracte publice sau pe decontări din sănătate, întârzierile bugetare se traduc direct în profitabilitate mai slabă și o capacitate mai redusă de a susține extinderea din resurse proprii.

Tabloul nu este uniform. La Antibiotice Iași, exporturile au crescut cu 5%, la 144,9 milioane de lei, susținute de avansul de 31% al vânzărilor pe piețele UE. Dar bilanțul rămâne mai tensionat: datoriile totale erau la 30 iunie 2026 cu 35,5% peste nivelul de la finalul anului 2025, ajungând la 623,78 milioane de lei.

Presiunea se mută spre buget și spre absorbția de capital european

Pentru mediul de afaceri și pentru finanțele publice, mesajul BNR vorbește despre predictibilitate. Leonardo Badea a susținut că revenirea capitalului străin depinde de repere bugetare ferme și de reducerea incertitudinii fiscale. În același articol transmis AGERPRES, prim-viceguvernatorul a afirmat:

„Pentru a inversa această tendință și a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali, în opinia mea este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor.”

În paralel, granturile europene capătă o pondere mai importantă în mixul de finanțare externă, tocmai pentru că nu adaugă datorie. Leonardo Badea a arătat că „granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie”, iar maximizarea absorbției lor rămâne un obiectiv național prioritar. Dacă a doua parte a anului corectează doar parțial efectul distribuirii de dividende, presiunea pe execuția bugetară și pe atragerea de fonduri UE va crește.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMedicamentele pentru slăbit au fost asociate cu desprinderea unghiilor într-un studiu comparativRevista IoanaCum iei un power bank în avion fără să încalci regulile pentru bagaj, pragul de 100 Wh și folosirea la bordNews24Mesajele din dosarul Peșchir includ întrebarea câți dintre beneficiarii banilor votează cu Călin GeorgescuDolce SportOxigen București a primit loc în Liga 3 folosind clasificarea Academiei Daco-GeticaGetPonyPasajul de pe DN3 a intrat în trafic cu două benzi peste A0Bravonet„The Odyssey” al lui Christopher Nolan devine filmul internațional cu cele mai mari încasări în Coreea de Sud