Puterea de cumpărare a românilor scade, iar acest lucru se vede direct la casa de marcat. Oamenii se orientează spre produse mai ieftine, un fenomen numit „downtrading”, iar cei care rămân fideli brandurilor consacrate cumpără mai puţin sau mai rar, avertizează Cristina Miclea, directorul de marketing al Lactalis România, liderul pieţei locale de lactate. s-a terminat cu vremurile bune. „Nu mai vedem coşurile super pline. Românii fac mult mai rar cumpărături de volum mare. Aleg adesea magazinele de proximitate”, spune ea.
Marile branduri vs. mărcile private
În perioada actuală, mărcile private ale retailerilor câștigă tot mai mult teren. Totuși, lupta nu e pierdută pentru brandurile consacrate. Cristina Miclea explică faptul că în categoriile cu valoare adăugată, precum iaurturile sau anumite tipuri de brânzeturi, brandurile sunt cele care dictează tendințele. La produsele de bază, provocarea e, ce-i drept, mai mare.
Iar avantajul unui brand în fața unei mărci private este clar. „Unul dintre cele mai importante e reprezentat de consecvenţa în comunicate. Există o componentă emoţională mult mai mare, oamenii se ataşează de branduri. Aşadar, acestea din urmă trebuie să-i cunoască cât mai bine pe consumatori şi să încerce să le anticipeze nevoile care se schimbă periodic.”
Secretul longevității
Lactalis România are în portofoliu mărci cu zeci de ani de istorie, precum Albalact (peste 50 de ani) sau Zuzu, care în 2026 va împlini două decenii. Cum au rezistat, totuși, într-o piață atât de competitivă?
„Noi am reuşit prin consecvenţă, prin reinventare şi prin faptul că am adus alături branduri care le-au ajutat (pe cele istorice – n.red.). S-au susţinut între ele”, dezvăluie Miclea. Strategia a fost diferențiată. Unele mărci, precum untul Albalact cu 65% grăsime, și-au păstrat aspectul și consumatorii tradiționali. În schimb, Covalact a trecut recent printr-un rebranding, având acum un aspect mult mai modern, pentru cei ce preferă tradiționalul reinterpretat. „Fiecare marcă a avut strategia sa adaptată la publicul-ţintă, cred că acesta e secretul.”
De la ambalaj la rețetă
V-ați gândit vreodată de ce ambalajele arată așa cum arată? Tendințele se schimbă constant. „Am trecut de etapa în care toate trebuia să fie foarte încărcate şi foarte colorate. Acum trendul este mai degrabă înspre minimalism”, afirmă Cristina Miclea. Până și fonturile s-au schimbat. „A fost o perioadă în care vedeam foarte des un anume font, care imita scrisul de mână. Acum, se poartă cel mai mare, dar drept. Asigură o mai bună vizibilitate.”
Dar nu doar ambalajul contează. Rețetele au trecut și ele prin diverse mode. În 2006, produsele cu 0,1% grăsime erau o revoluție. A urmat apoi dieta keto, care a adus la modă lactatele cu 10% grăsime. Acum, în centrul atenției sunt alimentele bogate în proteine. „Indiferent de tendinţe şi de modă, echilibrul e cel mai important. Suntem într-o industrie foarte dinamică”, punctează Miclea.
Gustul românesc face diferența
Piața de lactate din România este dominată, în mod surprinzător poate, de branduri autohtone. Explicația stă în specificul gusturilor locale. Un iaurt sau o brânză de aici nu vor avea același gust ca un produs similar din străinătate. De exemplu, românii preferă iaurtul alb, de mâncat cu lingurița, în timp ce în țările vecine se consumă mai mult iaurt de băut.
„Plus că noi avem produse echilibrate, fără mult zahăr adăugat. Iaurtul alb de la noi e fară zahăr”, adaugă directorul de marketing. Această specificitate se vede și în inovații. Cel mai nou produs, iaurtul cu fructe Covalact, respectă tradiția. „Folosim fructe pe care le găsim în mod obişnuit în grădinile din România. Nu o să avem niciodată iaurt cu mango sub brandul Covalact.”
S-a dus și vremea când tot ce venea din afară era considerat superior.
„Am trecut de etapa în care tot ce venea din afară era mai bun. Asta a fost acum foarte mulţi ani. Acum consumatorii sunt echilibraţi şi aleg produsele după gust”, consideră Cristina Miclea. Numai că, în perioade dificile, prețul devine un factor decisiv.
Așteptări pentru 2026
Într-un an normal, Lactalis lansează aproximativ 4-5 inovații majore, pentru a le acorda timp să se așeze la raft. Planurile continuă și pentru anul în curs. „Vom veni cu noutăţi şi în 2026”, promite Miclea. totusi, inovația este mai dificilă în perioade de criză, mai ales în zona produselor de impuls.
Privind spre viitor, așteptările sunt realiste, fără a miza pe creșteri spectaculoase. „Îmi doresc ca anul acesta să fie măcar la nivelul lui 2025. Nu cred că vom vedea creşteri spectaculoase, dar sper să fie un an de echilibru”, conchide Cristina Miclea.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
