Un oficial al Băncii Centrale Europene susţine că măsurile comerciale ale fostului președinte american nu au avut impactul economic anticipat în Uniunea Europeană. Totuși, specialistul avertizează că riscurile persistă pe fondul tensiunilor geopolitice și al schimbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Deși la începutul anului existau prognoze sumbre, Europa a reușit să evite o scădere economică majoră cauzată de conflictele comerciale generate de administrația Trump. Robert Kocher, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei și membru al Consiliului BCE, a declarat într-un interviu pentru Politico că efectele tarifelor vamale au fost mai mici decât se estima iniţial. „Nu am observat o reducere puternică a ritmului de creștere și efectele inflaţioniste ale conflictelor comerciale anticipate în martie și aprilie”, a spus el.

Semne de revigorare economică în Uniunea Europeană

Datele recente arată că economia europeană a avut o creștere neașteptată în luna octombrie. Un sondaj economic a evidenţiat o expansiune semnificativă a activităţii, ceea ce arată că Uniunea Europeană ar putea lăsa în urmă perioada de incertitudine din ultimii ani. Kocher a remarcat acest progres, dar a subliniat că este prea devreme pentru a vorbi despre o revenire stabilă.

Chiar dacă situaţia pare mai bună, guvernatorul austriac a atras atenţia asupra unui risc: automultțumirea. „Este cel mai ridicat nivel al tarifelor vamale din anii 1930, iar efectele asupra economiei mondiale vor exista”, a declarat el. Practic, crizele comerciale nu au dispărut, ci doar s-au transformat.

De ce sunt tarifele atât de imprevizibile?

Kocher a explicat că impactul asupra zonei euro este dificil de anticipat. Motivul principal este că lumea nu a mai trecut prin astfel de măsuri protecţioniste de aproape un secol. Acest context a generat diferenţe de opinie între experți privind direcția potrivită a politicilor monetare ale BCE. Unii se așteaptă la șocuri inflaţioniste, în timp ce alţii se tem de efecte deflaţioniste.

Schimbări în comerțul global și consecințele lor

Una dintre cele mai mari provocări, potrivit lui Kocher, este redirecţionarea comerțului. Companiile chineze care exportau în SUA se orientează acum către Europa. Acest lucru ar putea duce la scăderea preţurilor prin creșterea concurenţei, însă există și riscul ca tensiunile geopolitice să afecteze lanţurile de aprovizionare și să ducă la creșterea prețurilor.

„Lucrurile se pot schimba foarte repede”, a adăugat Kocher. De exemplu, summitul APEC din Coreea de Sud, unde Statele Unite și China au convenit să reducă tensiunile comerciale, ar putea schimba din nou perspectivele. Acordul intermediar dintre cele două mari economii a modificat temporar regulile pieţei, însă nimeni nu știe cât va dura această perioadă de destindere economică.

Ce spun cifrele despre viitor?

Chiar dacă indicatorii din octombrie sunt încurajatori, Kocher subliniază că nu ar trebui să existe un optimism exagerat. Criza energetică, inflaţia persistentă și conflictul din Ucraina continuă să pună presiune pe economie. Dacă Statele Unite și China vor reveni la măsuri comerciale dure, efectele s-ar putea resimţi rapid în Europa.

Prudența BCE în fața incertitudinilor

Prudenţa Băncii Centrale Europene are rădăcini istorice. Tarifele vamale ridicate au contribuit la Marea Criză Economică din anii 1930, iar Kocher amintește că situaţia actuală are unele asemănări îngrijorătoare. Chiar dacă tehnologia și globalizarea ajută la atenuarea șocurilor, niciun model economic nu poate prezice cu exactitate următoarea schimbare majoră.

Guvernatorul austriac a încheiat cu un avertisment: politicile monetare trebuie să fie flexibile. „Este ca și cum ai încerca să navighezi printr-o furtună cu hărți vechi”, a spus el. BCE poate răspunde la schimbări bruște doar prin prudenţă și adaptare continuă.

Perspective pentru lunile următoare

Toată atenţia este acum îndreptată spre două aspecte: reluarea discuţiilor comerciale dintre SUA și China și evoluţia preţurilor la energie în Uniunea Europeană. Dacă acordul de la summitul APEC se va menține, presiunile deflaționiste ar putea predomina. Dacă tensiunile cresc din nou, inflația ar putea redeveni o problemă majoră.

Kocher a concluzionat: „Nu există răspunsuri simple când joci un joc cu reguli schimbătoare”. Pentru economiile europene, aceasta înseamnă că vigilența va rămâne la cote ridicate, indiferent de datele pozitive din rapoarte.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră