Petrolul, gazele și carburanții pot frâna scăderea inflației în România. Cum se transmite scumpirea în prețuri

Scumpirea petrolului, a carburanților și a gazelor poate încetini scăderea inflației din România. În iulie, inflația anuală coborâse la 8,2%, după valori de două cifre în perioada anterioară, dar rămânea ridicată. La 9 septembrie, petrolul Brent era cotat la puțin peste 100 de dolari pe baril, iar prețul gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri crescuse cu 125,65% între 27 februarie și 7 septembrie 2026, potrivit Adevărul.ro.

Expertul în energie Silviu Gresoi a declarat că presiunile inflaționiste se vor accentua dacă scumpirile la energie continuă. Petrolul influențează economia în principal prin carburanți și transport, în timp ce gazele majorează costurile din industrie, producția de energie și încălzire.

Motorina poate transmite scumpirea petrolului în transport și servicii

La 9 septembrie, West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționa la 95,77 dolari pe baril. O altă cotație menționată în analiză pentru Brent era de 99,36 dolari pe baril, nivel care readuce în discuție pragul de 100 de dolari.

Prețul carburanților nu urmează mecanic cotația petrolului. În prețul final intră costurile de rafinare, transport și distribuție, precum și taxele. O creștere susținută a petrolului poate pune însă presiune pe prețurile de la pompă.

În luna mai, prețurile combustibililor au crescut cu 4,2%, cea mai mare majorare lunară din Uniunea Europeană. România a fost atunci singura țară din UE în care au crescut simultan prețurile benzinei și motorinei.

În iunie, pe fondul reducerii temporare a tensiunilor de pe piețele internaționale și al scăderii prețului petrolului, prețul mediu al benzinei în România a coborât de la 9,36 lei la 8,54 lei pe litru. Motorina a scăzut de la 10,45 lei la 9,09 lei pe litru.

Prețul mediu al motorinei era cu circa 2 lei pe litru mai mare decât la 28 februarie 2026, când era de 8,27 lei pe litru. Creșterea costului poate afecta transportul mărfurilor, distribuția, serviciile de curierat și alte activități care folosesc intensiv autovehicule.

„O scumpire a motorinei cu 2 lei pe litru nu mai este o fluctuație, ci un șoc de cost care se transferă în întregul lanț economic: transport, producție, alimente și servicii”, a declarat Silviu Gresoi, expert în energie, pentru Adevărul.

Gazele au crescut cu 125,65% pe Bursa Română de Mărfuri

Prețul gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri a crescut cu 125,65% între 27 februarie și 7 septembrie 2026. În aceeași perioadă, prețurile gazelor au crescut cu 116,02% în Grecia, 133,09% în Bulgaria, 121,39% în Ungaria, 127,99% în Austria, 125,88% în Polonia, 148,99% în Italia, 133,87% în Germania, 136,64% în Olanda, 144,52% în Franța și 162,72% în Spania.

Creșterea de pe piața angro nu înseamnă automat facturi mai mari în aceeași proporție pentru populație. Prețul final depinde de contracte, costurile de furnizare, tarife, taxe și mecanismele aplicabile consumatorilor. Pentru companii, gazele pot majora costurile din industrie, producția de energie și încălzire.

„Creșterea gazelor cu 125% pe piața angro nu înseamnă facturi mai mari în aceeași proporție, dar va lovi direct companiile. Plafonările pot ascunde temporar efectul, nu îl pot elimina. Dacă petrolul rămâne aproape de 100 de dolari, românii vor plăti de două ori: o dată la pompă și încă o dată la raft”, a explicat Silviu Gresoi pentru Adevărul.

Inflația combustibililor a ajuns la aproximativ 17% în iulie

Inflația anuală a prețurilor combustibililor ajunsese la aproximativ 17% în iulie, după ce atinsese 19,2% în mai, potrivit datelor prezentate de analistul financiar Bogdan Maioreanu.

Maioreanu a spus că un petrol Brent de peste 90 de dolari pe baril poate avea consecințe dincolo de sectorul energetic.

„La prețurile actuale, nu este încă vorba de un șoc energetic, dar un preț al petrolului de peste 90 de dolari începe să aibă consecințe mult dincolo de sectorul energetic.”

Potrivit lui Maioreanu, depășirea și menținerea pragului de 100 de dolari pe baril pot amplifica riscurile pentru economie. Prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o preocupare legată de stagflație, adică o combinație între inflație ridicată și creștere economică slabă.

Analistul a mai spus că, pentru România, prețurile ridicate la combustibili menținute o perioadă mai lungă ar putea susține o inflație ridicată. El a ridicat și întrebarea dacă un Brent de peste 90 de dolari va fi o evoluție temporară sau va deveni noua normalitate.

Companiile pot absorbi doar o parte din costuri

Companiile pot absorbi o parte din creșterea costurilor, își pot reduce marjele sau pot renegocia anumite cheltuieli. Dacă prețurile ridicate se mențin, presiunea asupra prețurilor finale poate deveni mai importantă.

Carburanții afectează costurile de transport și distribuție, iar gazele influențează costurile industriei, producției de energie și încălzirii. Efectele se pot transmite treptat către alte componente ale coșului de consum prin transport, producție și distribuție.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCum alegi un robot de curățenie și ce întreținere îți rămâne de făcutNews24Trump relaxează sancțiunile pentru motorina rusească în încercarea de a reduce prețurile la pompăDolce SportUniversitatea Cluj a întors derby-ul cu CFR și a câștigat cu 3-1, cu două goluri de la MacalouGetPonyA0 Nord ar putea lega A2 de A3 până la finalul lui octombrie, prin deschiderea a aproximativ 13 kilometriBravonetIan cere iertare după ce a urinat în timpul concertului de la Arenele RomaneLylaUn studiu-pilot leagă reducerea produselor ultraprocesate de ameliorarea depresiei la 20 de adulți