Războiul din Iran a aruncat în aer prețul petrolului, dar economia mondială ar putea scăpa de un șoc major cu o singură condiție: conflictul să se încheie rapid. Aceasta este concluzia unei analize care compară situația actuală cu precedentul istoric al Războiului din Golf de la începutul anilor ’90.

Experții de la Investimental au analizat reacția piețelor la conflictul din Iran în oglindă cu invazia Kuweitului de către Irak din 1990, potrivit unei analize citate de Antena3. Atunci, ca și acum, prețul țițeiului a crescut brusc, însă impactul final asupra inflației a fost controlat. Acum, în primele trei zile ale războiului, cotația petrolului West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu aproximativ 11%, dar a atins un vârf de creștere de peste 75% în a șasea zi de tranzacționare.

Creștere de 170% a petrolului în Războiul din Golf

Istoria oferă o perspectivă valoroasă. Pe 2 august 1990, după ce Irakul a ocupat Kuweitul, prețul petrolului a înregistrat o creștere de 30% în doar trei zile. Escaladarea a continuat, iar până la maximele atinse în octombrie 1990, înainte de intervenția militară a coaliției conduse de SUA, prețul urcase cu peste 170%. În paralel, bursa americană a resimțit șocul. Indicele S&P 500 s-a depreciat cu aproximativ 6% în primele trei zile, iar declinul total până în octombrie a ajuns la circa 20%.

Analiștii Investimental subliniază însă diferențele de ritm. „Dacă luăm în considerare maximele din ziua a şasea de tranzacţionare de la începutul conflictului, creşterea preţului petrolului a fost mai consistentă acum faţă de perioada similară din 1990. Astfel, prin raportare la maximele atinse intraday, acum preţul futures al petrolului WTI a urcat cu peste 75%, în timp ce în urmă cu trei decenii şi jumătate aprecierea a fost de sub 35%. În 1990, saltul petrolului, care a început, la fel ca în prezent, înainte de izbucnirea războiului, a antrenat o accelerare pe termen scurt a inflaţiei. La nivelul întregului an însă, saltul nu a fost major: de la puţin sub 5% în 1989 la aproximativ 5,5% în 1990”, spun analiştii.

Scenariul optimist: Un război scurt și dobânzi mai mici

Speranța piețelor se leagă de durata conflictului. Dacă actuala criză din Orientul Mijlociu nu se prelungește, efectele economice ar putea fi limitate. În acest caz, planurile băncilor centrale de a relaxa politica monetară ar putea continua, deși cu o oarecare întârziere. Spre deosebire de 1990, bursa americană a arătat o rezistență mai mare, cu un declin de doar 2% pentru indicele S&P 500 după o săptămână de conflict.

„În scenariul pozitiv că actualul conflict nu se transformă într-un nou ‘forever war’, două reduceri suplimentare de dobândă rămân încă posibile pentru anul acesta, deşi probabilitatea lor s-a diminuat. Federal Reserve ar putea temporiza ciclul de relaxare monetară, pieţele anticipând la acest moment că prima reducere va avea loc în iulie, nu în iunie, cum se estima anterior”, a explicat directorul general adjunct al Investimental.

Cel mai negru scenariu: Extinderea conflictului și o nouă criză

Riscul major este ca războiul să se extindă la nivel regional și să se prelungească. O astfel de evoluție ar schimba radical datele problemei, forțând Rezerva Federală a SUA (Fed) să își reevalueze strategia. Amintirea crizei declanșate de războiul din Ucraina în februarie 2022 este încă proaspătă. Atunci, inflația era deja la 7,5%, iar conflictul a dus la o scădere de peste 27% a indicelui S&P 500.

„Dacă preţul petrolului va continua să crească şi inflaţia va depăşi anumite niveluri critice, banca centrală americană se va vedea nevoită să adopte o atitudine precaută, în sensul că va pune pe hold procesul de relaxare monetară şi chiar, într-un scenariu extrem, ar putea lua în calcul şi creşterea dobânzilor”, a adăugat directorul general adjunct al Investimental. Contextul actual este totuși diferit, cu o inflație în SUA sub 3% și o evoluție stabilă, ceea ce oferă mai mult spațiu de manevră.

Incertitudinea domină piețele, iar direcția viitoare depinde de evoluțiile geopolitice. „În aceste condiţii, o evaluare mai clară a implicaţiilor actualului conflict asupra economiei şi pieţelor va fi posibilă în următoarele săptămâni, pe măsură ce elementele cu adevărat relevante se vor sedimenta”, consideră analiştii.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criza economica investimental pret petrol razboi iran Razboiul din Golf