România se apropie de sezonul rece 2026-2027 cu șase depozite subterane de gaze și o capacitate activă totală de aproximativ 3,17 miliarde metri cubi. Debitul realist de extracție este însă estimat la 25-26 milioane metri cubi pe zi, potrivit publicației Gândul. Într-o iarnă grea, diferența dintre gazul aflat în depozite și cantitatea care poate fi scoasă zilnic ar putea obliga România să importe la prețuri ridicate, cu efect asupra facturilor.

România are stocuri care pot susține un sezon rece normal timp de 60-90 de zile de consum. Problema analizată de expertul în energie Cosmin Păcuraru este capacitatea de reacție în zilele de vârf: cât gaz poate fi extras și cât de concentrată este infrastructura.

Cinci dintre cele șase depozite sunt operate de DEPOGAZ

Filiala DEPOGAZ Ploiești a Romgaz deține 90,5% din capacitatea activă națională, prin cinci depozite care totalizează circa 2,87 miliarde metri cubi. Depozitul de la Târgu Mureș, operat de Depomureș SA, reprezintă 9,5% din capacitatea totală.

ENGIE deține 59% din Depomureș, Romgaz 40%, iar restul acționariatului este fragmentat. Astfel, cea mai mare parte a capacității de stocare este concentrată la DEPOGAZ, iar restul se află la Depomureș.

Concentrarea apare și la nivelul amplasării depozitelor. Bilciurești, din Buzău, concentrează aproximativ 44% din capacitatea națională de stocare și aproximativ 44% din capacitatea de extracție. Împreună cu Sărmășel, din Mureș, acesta acoperă aproximativ 70% din capacitatea de stocare a României.

Debitul real este mai mic decât plafonul teoretic

Transgaz indică un debit maxim teoretic de 32 milioane metri cubi pe zi dacă depozitele sunt încărcate 100%. DEPOGAZ precizează însă că debitul scade pe măsură ce stocul se reduce. Într-o zi extrem de friguroasă, maximul simultan extras a fost de 25,8 milioane metri cubi pe zi, iar reperul realist de vârf al extracției este estimat la 25-26 milioane metri cubi pe zi.

Volumul total din depozite nu arată singur cât gaz poate ajunge într-o zi în sistem.

Bilciurești și Sărmășel concentrează aproximativ 70% din capacitatea de stocare, ceea ce accentuează dependența sistemului de câteva puncte de extracție. Cosmin Păcuraru avertizează că vulnerabilitatea ține nu doar de volumul stocat, ci și de debitul disponibil și de capacitatea de import în zilele de vârf.

Mintia, Iernut și Azomureș pot adăuga circa 10 milioane mc pe zi la consum

Presiunea asupra sistemului poate crește și prin revenirea sau intrarea în funcțiune a unor mari consumatori. Termocentrala de la Mintia poate ajunge la circa 7,5 milioane metri cubi pe zi dacă funcționează continuu la sarcină maximă. Iernutul ar adăuga 1,2 milioane metri cubi pe zi dacă va funcționa vreodată, iar Azomureș poate ajunge la 1,5-1,7 milioane metri cubi pe zi la funcționare intensă.

Împreună, cele trei obiective au un potențial suplimentar de aproximativ 10 milioane metri cubi pe zi. Pornind de la vârful de consum din iarna 2025-2026 și adăugând acest potențial, scenariul analizat ajunge la circa 74 milioane metri cubi pe zi.

La o producție internă prudentă de 28-30 milioane metri cubi pe zi, deficitul care ar trebui acoperit din depozite și importuri ar urca la aproximativ 44 milioane metri cubi pe zi. Această valoare depășește atât reperul realist de extracție de 25-26 milioane metri cubi pe zi, cât și capacitatea maximă actuală a depozitelor, indicată la 32 milioane metri cubi pe zi.

Extinderile DEPOGAZ nu schimbă infrastructura pentru iarna 2026-2027

Planul Romgaz actualizat în 2025 prevede majorări de capacitate la DEPOGAZ, însă termenele indicate lasă sezonul rece 2026-2027 să fie traversat cu infrastructura actuală.

Obiectivul strategic propus este creșterea capacității de stocare la circa 4-4,5 miliarde metri cubi și a capacității de extracție la minimum 40-45 milioane metri cubi pe zi. Cele două componente sunt legate: un volum mai mare în subteran nu rezolvă singur problema dacă debitul zilnic rămâne limitat.

România își va mări producția prin proiectul Neptun Deep, însă infrastructura de stocare și extracție nu este încă dimensionată pentru consumurile proiectate. În cazul unei ierni grele, importurile ar trebui să acopere deficitul, iar costurile lor se pot reflecta în facturi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cosmin Păcuraru DEPOGAZ iarna 2026-2027 Neptun Deep România