România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente cu costuri uriașe

Peste 3,4 milioane de tone de alimente ajung la gunoi în România în fiecare an. Datele, prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), scot la iveală o problemă cu efecte mult mai adânci decât pare la prima vedere, cu implicații profunde asupra mediului, economiei și, nu în ultimul rând, asupra echilibrului social.

Mai mult decât o farfurie aruncată

Când ne gândim la risipă, prima imagine este adesea una personală. Un fruct uitat în frigider sau resturile de la cină. Numai că lucrurile stau puțin diferit la scară largă. „Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai profundă. Reducerea risipei nu înseamnă doar salvarea alimentelor, ci are efecte asupra mediului, economiei și echilibrului social”, atrag atenția reprezentanții FBAR.

Pe bune, nu e vorba doar de mâncare. Fiecare produs aruncat înseamnă irosirea tuturor resurselor folosite pentru a-l produce.

„Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar produsul finit, ci și apa, solul, energia și munca implicate în întregul proces, de la producție la transport. Prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret în reducerea poluării și protejarea mediului”, se arată în comunicatul transmis de FBAR.

Paradoxul românesc: risipă uriașă, sărăcie pe măsură

Iar dincolo de cifrele seci se ascunde o inegalitate socială strigătoare la cer. Deși cantități enorme de hrană sunt irosite, numeroase comunități din țară se luptă zilnic cu lipsurile. Este un contrast dur, greu de ignorat.

„Trăim un paradox dureros: în timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt irosite anual, există comunități pentru care accesul la alimente rămâne o provocare zilnică”, arată aceeași sursă.

Peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială.

Soluții pentru companii și beneficii fiscale

Reducerea pierderilor alimentare aduce și beneficii economice clare. Potrivit FBAR, diminuarea risipei contribuie la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea întregului lanț agroalimentar pe termen lung. Și companiile pot juca un rol activ în acest proces, inclusiv prin donații de produse.

Legea 217/2016, modificată recent prin Legea 49/2024, permite operatorilor economici să doneze alimente către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale (precum deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA). Este o metodă directă de a sprijini comunitățile vulnerabile și de a reduce pierderile.

Ce poate face fiecare dintre noi?

Dar v-ați gândit vreodată cum puteți contribui la nivel individual? Specialiștii subliniază că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, prin gesturi simple, dar cu impact important. Organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor pot face o diferență reală. Hai să vedem câteva soluții recomandate:

• organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”);
• înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”;
• evitarea cumpărăturilor în exces.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Sebastien Lecornu cere sprijin pentru forțele de ordine după protestele violente din FranțaDolce SportBarcelona îi pierde pe Garcia și Kounde pentru PSG. Garcia ratează și derby-ul cu Real MadridGetPonyNoua Dacia Spring, prezentată la Paris, va fi produsă în SloveniaBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de leiRevista IoanaCe drepturi vei avea când zbori din 23 octombrie 2027 și în cât timp îți vei putea recupera banii