România exporta 1.039 MW la prânz, dar rămâne dependentă de importuri scumpe

Până acum, extinderea rapidă a fotovoltaicului ar fi putut fi percepută ca un simplu câștig de capacitate. Datele din 17 august arată însă o problemă sistemică: România produce mult la prânz, dar nu poate stoca energia pentru orele scumpe ale serii. La ora 11:31, sistemul genera 5.701 MW și consuma 4.661 MW, ceea ce a dus la un export de 1.039 MW. Sursa dominantă era energia fotovoltaică, cu 3.066 MW, adică peste jumătate din producția națională.

Consumatorii și furnizorii rămân vulnerabili exact în intervalul în care surplusul de la prânz ar fi trebuit să reducă factura finală. Fără capacități de stocare suficiente, energia ieftină pleacă din sistem în orele de vârf solar, iar seara România ajunge să cumpere energie mai scumpă din import. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a estimat recent o scumpire a electricității între 3-5% în scenariul optimist și peste 15% în cel pesimist.

Presiunea vine într-un moment în care rezerva de siguranță este și mai slabă. Vulnerabilitatea nu ține doar de preț, ci și de capacitatea sistemului de a traversa orele cu consum ridicat fără a muta costul în importuri.

România, sub Bulgaria la capacitatea de stocare

Diferența față de vecini este deja vizibilă. Bulgaria are o capacitate de stocare în baterii estimată la 14-15 GWh, în timp ce România are sub 2 GWh. Asta înseamnă că două piețe aflate în aceeași regiune intră în orele de seară cu instrumente diferite: una poate muta o parte din energia produsă ziua, cealaltă este obligată să o evacueze când soarele livrează la maximum.

Potrivit Adevărul.ro, Grecia a construit un avantaj competitiv diferit și a ajuns deja un exportator major de energie regenerabilă. A înregistrat exporturi record de 54 GWh într-o singură zi, are peste 6.000 MW capacitate eoliană instalată, iar producția din surse regenerabile a crescut cu peste 20% în primele cinci luni ale anului. Comparația contează pentru piața locală, arătând că producția mare din regenerabile devine activ comercial doar dacă este dublată de diversificare și de infrastructura care stabilizează sistemul.

Soluții necesare pentru o tranziție energetică reală

Soluția de volum pentru România rămâne hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, proiectată la circa 1.000 MW, în patru grupuri de câte 250 MW. La scară de sistem, aceasta este infrastructura ce poate muta energia din intervalele cu supraproducție către perioadele în care consumul rămâne ridicat și producția solară dispare.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține însă că problema nu se rezolvă cu o singură investiție. Expertul indică un mix de soluții: baterii pentru prosumatori, utile pe ferestre de 2-6 ore, baterii industriale pentru echilibrare, hidrocentrale cu acumulare pentru perioade de zile sau săptămâni, centrale cu pompaj pentru stocare la scară mare și, în perspectivă, hidrogen pentru stocare sezonieră.

„Fără stocare, tranziția energetică rămâne doar o afacere de prânz”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.ro.

Critica sa vizează arhitectura investițională a ultimilor ani, nu tehnologia regenerabilă în sine. Potrivit expertului, statul a plătit certificate verzi fără condiționare orară, programul Casa Verde a încurajat injecția în rețea la prânz, centralele flexibile au fost lăsate să se închidă sau să întârzie, investițiile hidro au fost blocate, iar profiturile companiilor de stat au fost extrase prin dividende în loc să fie reinvestite în flexibilitate și rețea.

„România nu a făcut tranziție energetică. A făcut, în prea multe etape, o acumulare de instalații fără construcția simultană a sistemului care să le susțină”, spune Dumitru Chisăliță.

Pentru piață, mesajul este mai concret decât disputa de politică publică. Cât timp România continuă să adauge producție solară fără să apropie stocarea de nivelurile din regiune, surplusul de la prânz rămâne un export cu marjă redusă, iar deficitul de seară se transformă în cost de achiziție.

„Criza actuală nu este eșecul energiei regenerabile. Este eșecul celor care au transformat tranziția energetică într-o cursă după subvenții, MW instalați și comunicate triumfaliste, fără să construiască stocarea, rețeaua și capacitatea controlabilă necesare funcționării sistemului”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Consecința imediată pentru consumatorii casnici și pentru companiile cu consum intensiv este că ieftinirea de la prânz nu se transferă automat în costul final al energiei. Fără baterii, pompaj și capacitate controlabilă, sistemul vinde când prețul tinde să fie apăsat de surplus și cumpără când prețul urcă, iar această diferență se vede în ofertele noi, în costurile de echilibrare și în expunerea mai mare la importuri în orele de seară.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportGică Hagi cere două zile pentru clarificarea viitorului său ca selecționer după eșecul cu SuediaGetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să pleceBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaDiagnosticele de cancer mamar și uterin au crescut la femeile sub 50 de ani din AngliaRevista IoanaCum pregătești încălzirea pentru iarnă. Un grad mai puțin poate reduce consumul cu aproximativ 6-7%News24Nicușor Dan a semnat legea care permite împușcarea preventivă a 859 de urși în 2026