Cei mai mari risipitori: alimentația publică, gospodăriile urbane și industria de procesare

România se menține în topul țărilor din Uniunea Europeană la risipa de alimente, chiar dacă volumul de hrană aruncată a scăzut ușor. Deși țara noastră are unul dintre cele mai mici venituri pe cap de locuitor din UE, cantități semnificative de alimente continuă să ajungă la coșul de gunoi. Aceasta se întâmplă în timp ce peste 2,8 miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces la o dietă sănătoasă.

Alimentele proaspete, cele mai risipite

Românii declară că fructele și legumele sunt nelipsite din casele lor, însă acestea sunt și primele care ajung la gunoi. Fenomenul nu este unic pentru România, și alte țări europene confruntându-se cu aceleași obiceiuri, conform datelor oficiale.

„În medie, o persoană aruncă 132 de kilograme de alimente pe an. Aceasta echivalează cu aproximativ 660 de mere sau 132 de pungi de zahăr”, a explicat jurnalista Elisa Olaru.

2,5 milioane de tone de alimente irosite anual

În România, se estimează că aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare sunt aruncate în fiecare an. Cea mai mare parte a risipei provine din sectorul de alimentație publică, gospodăriile urbane și industria de procesare a alimentelor.

„Avem nevoie de o mai mare conștientizare și planificare rațională a consumului zilnic, pentru a evita risipa”, a declarat sociologul Bogdan Voicu, subliniind că lipsa unei astfel de capacități duce la ineficiență la nivel societal.

Legea risipei alimentare și provocările aplicării

O lege adoptată în România obligă magazinele să vândă la preț redus produsele apropiate de data expirării sau să le doneze organizațiilor non-guvernamentale, prin intermediul băncilor de alimente, în cazul celor neperisabile. Cu toate acestea, nu toate companiile respectă aceste obligații, atrage atenția Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente.

„Este esențial ca firmele care au astfel de produse să fie dispuse să încheie astfel de contracte. Deși trimitem propuneri și contactăm companiile, nu găsim întotdeauna disponibilitatea necesară”, a explicat Gabriel Sescu.

Soluții pentru reducerea risipei

Gătitul acasă și pregătirea porțiilor adecvate sunt metode simple și eficiente pentru a reduce risipa de alimente. De asemenea, reutilizarea resturilor alimentare prin crearea de rețete noi sau congelarea lor pentru consum ulterior contribuie semnificativ la diminuarea cantității de hrană irosită.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
alimente campanii de conștientizare etichete Europa fruntașă legislatie reducerea risipei risipa alimentara Romania solutii tag-uri