Bolnavii de cancer care se tratează la Institutul Oncologic din București au fost trimiși acasă pe motiv că unitatea sanitară a rămas fără medicamente. Situația scoate la iveală un blocaj administrativ sever între conducerea spitalului și autoritățile care gestionează bugetul sănătății, ridicând semne de întrebare serioase privind eficiența cheltuirii banului public.
Discrepanța dintre alocările bugetare și realitatea din saloane
Pacienții s-au prezentat la spital pentru a-și urma schemele vitale de tratament, dar au fost refuzați la internare și îndrumați spre ieșire. Reprezentanții Institutului Oncologic au justificat această situație critică exclusiv prin lipsa fondurilor. Mai exact, conducerea medicală a susținut că nu au venit suficiente fonduri de la Casa de asigurări de sănătate din București pentru a acoperi necesarul de chimioterapie și terapii specifice.
Iar această justificare a declanșat o reacție imediată și fermă din partea principalului finanțator al sistemului medical.
Cum se explică un asemenea blocaj financiar într-un domeniu în care continuitatea aprovizionării este totul? Răspunsul vine din analiza execuției bugetare de la nivel central. Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a verificat detaliat situația finanțării pentru lunile martie și aprilie. Șeful instituției afirmă ferm că sunt fonduri pentru tratamente, dar că problema constă în modul în care sumele sunt gestionate de către unitatea sanitară. Cu alte cuvinte, banii pleacă din conturile statului, dar se pierd în hățișul deciziilor manageriale interne.
Promisiuni de suplimentare și probleme cronice de management intern
E drept că, în fața presiunii publice, reprezentanții CASMB au încercat să stingă rapid incendiul mediatic. Aceștia au spus că vor fi suplimentate sumele de bani săptămâna viitoare.
Numai că o simplă injecție de capital nu rezolvă o hemoragie administrativă pe termen lung.
Până la urmă, concluzia conducerii CNAS este că, de fapt, problema nu este una de finanțare, ci de cum gestionează banii spitalul. După cum a relatat luni dimineața Digi24 într-o analiză a crizei medicale, la Institutul Oncologic București au fost probleme de-a lungul anilor, în privința achiziției medicamentelor. Istoricul acestor nereguli (o vulnerabilitate majoră pentru sistemul public de sănătate din România) arată un tipar îngrijorător de administrare a resurselor materiale și financiare.
Aici intervine o perspectivă de-a dreptul șocantă asupra modului în care se evaporează bugetele. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogopete a adus în spațiul public o serie de elemente care explică deficitul. Acesta spunea că în 2023-2024 au fost furate medicamente din institut pentru a fi duse la privat. O astfel de scurgere frauduloasă de resurse explică perfect de ce bugetele alocate, oricât de generoase ar fi pe hârtie în momentul aprobării lor, nu ajung să acopere necesarul real al bolnavilor aflați pe listele de așteptare.
Nevoia urgentă de reformă în mecanismele de finanțare a spitalelor
În prezent cei de la spital spun că nu au primit suficienți bani pentru a onora comenzile către distribuitorii de medicamente.
Casa Națională de Sănătate spune că de fapt problema nu este de finanțare, ci de modul în care gestionează spitalul banii.
Acest ping-pong instituțional ilustrează o fractură profundă în sistemul de decontări. Pentru profesioniștii din domeniul economic care analizează eficiența sistemelor publice, este clar că aruncarea unor bugete suplimentare într-o structură cu proceduri de achiziții viciate nu va genera niciodată performanță. Este nevoie de mecanisme de control mult mai stricte asupra inventarului și a trasabilității fiecărui flacon decontat din banii contribuabililor.
„Trebuie să fie o schimbare de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, mai spune CNAS.
Și exact aici se află nucleul problemei. Finanțarea bazată strict pe un istoric de cheltuieli, fără indicatori de performanță managerială și fără audituri riguroase ale stocurilor, duce la colaps. Dar până când aceste mecanisme de control financiar vor fi efectiv implementate la nivelul fiecărui ordonator de credite din sănătate, nota de plată este achitată de cei mai vulnerabili cetățeni. Dincolo de disputele pe bugete, rectificări și promisiuni viitoare, realitatea imediată este imposibil de ignorat. Timp de o săptămână pacienții rămân fără tratament.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetMegan Fox și-a lansat pagina pe platforma pe care o deține. Site-ul a căzut în câteva ore
LylaCum te protejezi de toxoplasmoză în sarcină fără să renunți la pisică. Precauțiile pentru bucătărie și litieră
Revista IoanaRomânii au făcut 89% din călătorii în propria țară, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană
News24Polonia ia măsuri după avertizarea despre un posibil atentat contra lui Donald Tusk și Władysław Kosiniak-Kamysz
Dolce SportMarius Mitran descrie despărțirea lui Messi de Argentina în fața a 80.000 de oameni
GetPonyCe trebuie verificat la o mașină second-hand și de ce kilometrajul declarat trebuie trecut în contract
