Guvernul a adoptat marți pachetul de relansare economică, dar vestea pe care o așteptau milioane de angajați, cea a scăderii taxelor pe salarii, lipsește momentan din peisaj. În schimb, Executivul a aprobat tăierea a 6.409 posturi din administrația centrală și a introdus, în premieră, conceptul de „credit fiscal”. Măsurile, deși anunțate cu fast, sunt primite cu scepticism de experți, care le compară cu „agheasma”. Articolul de față explică ce conțin, de fapt, ordonanțele adoptate, de ce salariul tău net nu va crește imediat și care sunt mizele reale din spatele acestui plan de 5 miliarde de euro.
Ce a anunțat Guvernul, de fapt?
După luni de amânări, Executivul a pus pe masă marți, 24 februarie, două ordonanțe de urgență. Una vizează o reformă a administrației publice, iar cealaltă, un pachet de relansare economică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri că pachetul reprezintă un „instrument strategic” în valoare de 5 miliarde de euro, menit să pună „bazele unei creșteri economice bazate pe investiții”.
Concret, planul se sprijină pe două direcții principale. Prima este o măsură dură de austeritate: desființarea a 6.409 posturi în administrația centrală. Modul în care se va aplica tăierea în administrația locală rămâne deocamdată neclar. A doua direcție, cea de stimulare, introduce pentru prima dată în legislația românească un instrument numit „credit fiscal”. Deși detaliile de aplicare nu au fost publicate, un astfel de mecanism permite, în general, companiilor să își scadă direct din taxele datorate statului o parte din valoarea investițiilor realizate. Este, Deci, o facilitate gândită pentru mediul de afaceri, nu pentru angajatul de rând.
Pe lângă aceste măsuri, reforma administrației aduce și o limitare a numărului de mandate pentru funcțiile de conducere și pentru înalții funcționari publici la maximum două, a câte cinci ani fiecare, o măsură menită să încurajeze mobilitatea și să depolitizeze anumite poziții cheie.
Unde sunt reducerile de taxe pe salarii?
Întrebarea de pe buzele tuturor este simplă: ce se întâmplă cu taxele pe muncă? Răspunsul, la fel de simplu: nimic, cel puțin deocamdată. Ordonanțele adoptate de Guvern, așa cum au fost prezentate în informațiile publice disponibile pe site-ul oficial, nu conțin nicio prevedere legată de reducerea Contribuției de Asigurări Sociale (CAS), a Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) sau a impozitului pe venit. Așa că impactul direct și imediat asupra salariului net al unui angajat cu normă întreagă este zero.
Singurii afectați direct sunt angajații din sectorul public vizați de restructurări. Pentru restul, calculul salarial rămâne neschimbat. Promisiunea unei fiscalități mai relaxate pe muncă, un subiect constant în dezbaterea publică, pare să fi fost amânată din nou, Guvernul preferând să se concentreze pe stimularea companiilor prin investiții și pe reducerea cheltuielilor bugetare prin concedieri.
Opoziția cere altceva: miza contractelor part-time
În timp ce Guvernul se concentrează pe măsuri macroeconomice, dinspre opoziție se aud de mai mult timp cereri pentru intervenții punctuale, cu efect direct în buzunarul cetățeanului. Încă din mai 2025, liderul AUR, George Simion, promitea că, dacă ajunge la putere, „nu vom mări taxele importante care vizează mediul antreprenorial”.
Mai relevantă este însă critica sa directă la adresa supraimpozitării contractelor cu timp parțial. Simion a numit decizia de a impozita contractele part-time la nivelul unui salariu minim full-time, luată în urmă cu câțiva ani, „o altă nenorocire adusă mediului antreprenorial din România”. El a subliniat nevoia ca elevii și studenții, dar și alți angajați sezonieri, să poată lucra legal pentru două sau patru ore, în condiții decente, fără a fi penalizați fiscal. O astfel de modificare ar reprezenta o scădere de taxe concretă pentru o categorie importantă de angajați și angajatori, dar subiectul nu s-a regăsit în pachetul actual al guvernării.
Scepticism în piață: „Măsuri precum agheasma”
Pachetul Guvernului nu a reușit să convingă toți specialiștii din economie. Consultantul fiscal Gabriel Biriș, cunoscut pentru pozițiile sale critice, a oferit cea mai tăioasă analiză. Acesta a afirmat că măsurile de relansare economică sunt „precum agheasma, adică te ajută dacă crezi în ele, dar nu vor produce rezultate”.
„Măsurile de relansare economică, în lectura mea, sunt precum agheasma, adică te ajută dacă crezi în ele, dar nu vor produce rezultate”, a declarat Gabriel Biriș la Digi24.
Scepticismul său vine din caracterul indirect al măsurilor. În loc de a lăsa mai mulți bani în mâinile consumatorilor și ale companiilor prin reduceri de taxe directe, Guvernul a ales o cale mai complicată, cu un credit fiscal al cărui mecanism nu este încă pe deplin înțeles și cu o reformă administrativă care, deși necesară, produce efecte pe termen lung și generează costuri sociale pe termen scurt. Deocamdată nu se știe dacă acest pariu pe investiții, cuplat cu tăieri de posturi, va reuși să revitalizeze o economie care, conform analizelor, se confruntă cu riscuri globale semnificative în 2026, de la tensiuni comerciale la atacuri cibernetice.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTapetul detașabil schimbă o cameră în câteva minute. Unde îl poți pune și unde trebuie atenție
News24Reducerea fiscală de 25% pentru motorina standard este prelungită până la 15 octombrie 2026
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaSucul de varză nu înlocuiește tratamentul pentru gastrită sau ulcer. Când trebuie să mergi la medic




