Un deficit de 7,14 miliarde de lei apasă în prezent pe execuția bugetară a României, sumă generată exclusiv de procesele câștigate în instanță de angajații din sectorul public pentru recalculări salariale. Datoria statului față de propriii funcționari riscă să explodeze pe termen scurt, amenințând direct stabilitatea macroeconomică.

Pentru mediul de afaceri, ecuația este simplă și brutală. Această hemoragie financiară distorsionează grav planificarea fiscală, limitând spațiul pentru investiții publice și punând în pericol atragerea a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii jaloanelor de reformă. Practic, companiile private ajung să suporte indirect, prin potențiale presiuni fiscale și inflație, costul unei legislații fragmentate și gestionate deficitar de aparatul de stat.

Rădăcinile dezechilibrului bugetar

Situația actuală își are originile în aplicarea incompletă a vechii Legi a salarizării unice (153/2017). Acea legislație a generat o supralicitare bugetară inițială de 20 de miliarde de lei, reprezentând promisiuni financiare fără acoperire în trezorerie. Această evoluție amintește izbitor de dezechilibrele fiscale din perioada 2008-2009, când cheltuielile rigide au sufocat bugetul de stat în pragul crizei economice. Spre deosebire de Polonia sau Cehia, unde anvelopa salarială publică este strict ancorată în evoluția reală a PIB-ului, în România instanțele au ajuns să dicteze de facto execuția bugetară.

Așa cum semnalează Economica într-o analiză detaliată publicată recent, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat dimensiunea exactă a impactului financiar.

Cifrele vorbesc de la sine.

Din totalul datoriilor statului, 5,95 miliarde de lei reprezintă sume câștigate exclusiv de angajații din sistemul de justiție. Iar dacă Executivul nu intervine rapid pentru a stopa acest fenomen, nota de plată estimată a tranșelor va urca la 11,5 miliarde de lei.

„Vă atrag atenţia asupra unui lucru care nu e suficient subliniat în spaţiul public: nerespectarea integrală a Legii 153, care, repet, a fost făcută printr-o supralicitare de 20 de miliarde de lei care nu existau, a condus la costuri semnificative obţinute în instanţă.” – Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii

Tăieri pe hârtie și compensări individuale

Magistrații se află în centrul viitoarelor ajustări salariale propuse de noul pachet legislativ. Salariul median în plată pentru această categorie va înregistra o scădere de 16%, coborând de la 22.907 lei la 19.268 lei. Dar stați puțin, lucrurile stau ușor diferit în practică.

Statul nu le va tăia efectiv banii de pe card. Pentru a evita noi procese bazate pe teoria dreptului câștigat, magistrații vor primi o compensare individuală tranzitorie, sumă care va fi absorbită treptat de creșterile viitoare ale valorii de referință din economie.

„Deci, judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări şi interpretări şi hotărâri de instanţă, şi-au crescut salariile mult peste grilă.” – Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii

Și totuși, cum s-a ajuns la aceste sume colosale care sfidează logica financiară? Dincolo de cifre, mecanismul prin care s-au generat aceste costuri este susținut de o legislație specială care a prevalat asupra normelor generale. Ministrul a explicat că justiția a aprobat recent inclusiv diurne de 2% bazându-se pe articole din vechea Ordonanță 27.

Noua lege a salarizării, publicată deja în dezbatere publică, propune o curățare a sistemului prin eliminarea a 87 din cele 151 de sporuri existente în prezent. Impactul bugetar total al implementării noii legi unice este calculat la 8 miliarde de lei, o sumă care va trebui acomodată într-un buget deja tensionat.

Proiectul noii legi urmează să fie înaintat Parlamentului pentru procesul legislativ. Până la finalul proximului trimestru, Executivul va fi forțat să găsească sursele de finanțare pentru aceste tranșe restante, altfel riscând blocaje majore de cash-flow la nivelul ordonatorilor principali de credite.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Mondiala dragos pislaru Ministerul Muncii parlament PNRR social