România are nevoie de împrumuturi estimate la 278 de miliarde de lei în 2026, iar aproximativ 150 de miliarde de lei ar urma să înlocuiască datorii ajunse la plată, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Declarația nu schimbă acum taxele, pensiile sau ratele oamenilor, dar arată ce parte din banii pe care statul trebuie să îi împrumute merge către datorii mai vechi.
Popa a spus că alte 127 de miliarde de lei sunt necesare pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la 6,2% din produsul intern brut, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului. Cele două componente sunt cifre aproximative: 127 plus 150 înseamnă 277 de miliarde de lei, nu totalul anunțat de 278 de miliarde. Ziarul Financiar atribuie Ministerului Finanțelor calculul de 278 de miliarde de lei: 127 de miliarde pentru deficit și 151 de miliarde pentru refinanțări. Împrumuturile pentru deficit acoperă bani pe care statul intenționează să îi cheltuiască peste încasări; cele pentru refinanțare înlocuiesc împrumuturi ajunse la scadență.
De ce statul împrumută din nou bani pentru datorii vechi
Când o datorie ajunge la scadență, statul trebuie să o plătească. Dacă ia un nou împrumut pentru acea plată, datoria veche este închisă, dar rămâne de plătit cea nouă, cu dobânda ei. Cele 150 de miliarde de lei estimate pentru refinanțare nu reprezintă, așadar, doar cheltuieli noi.
La 28 octombrie 2026 a ajuns la plată o datorie în lei de 15 miliarde de lei, iar banii au fost găsiți, potrivit lui Popa. Ministerul Finanțelor aprobase pentru octombrie emisiuni de titluri de stat de 5,8 miliarde de lei, cu posibilitatea unei suplimentări de 15%, atât pentru deficit, cât și pentru datorii. Programul de emisiuni din țară nu reprezintă toate sursele din care statul putea acoperi scadența de 15 miliarde de lei.
La o împrumutare din octombrie, Ministerul Finanțelor a obținut 695 de milioane de lei la un randament mediu de 7,14% pe an, pentru titluri cu circa 81 de luni rămase până la scadență, potrivit datelor BNR. Acesta este costul acelei emisiuni, nu dobânda întregii datorii publice. Nu rezultă din această cifră cât va crește factura totală a dobânzilor după înlocuirea datoriilor vechi.
Plățile în euro au apăsat asupra rezervelor
În septembrie 2026 au ajuns la scadență și împrumuturi în euro de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a spus Popa. BNR indicase pentru aceeași lună plăți scadente de aproximativ 2,684 miliarde de euro pentru rate și dobânzi ale datoriei publice în valută. Cele două cifre nu măsoară același lucru: prima privește împrumuturile menționate de Popa, iar a doua include și dobânzi.
Rezervele valutare ale BNR au intrări și ieșiri, nu doar plăți ale statului. În august 2026, ele au crescut de la 63,230 la 64,865 miliarde de euro, deși din totalul ieșirilor de 2,852 miliarde de euro, aproximativ 1,468 miliarde au reprezentat rate și dobânzi la datoria publică în valută. Intrările lunii au fost de 4,487 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. La 30 septembrie, rezerva valutară a scăzut cu 4,8 miliarde de euro, la 60,06 miliarde de euro, potrivit AGERPRES, dar datele disponibile nu arată defalcarea completă a fluxurilor. Plățile datoriei nu explică, singure, o mișcare a cursului de schimb.
Declarația nu schimbă plățile oamenilor
Popa a cerut prudență la stabilirea cheltuielilor cu pensiile, salariile și alte plăți în bugetul pe 2027. Este un avertisment, nu o decizie de reducere a acestor plăți. Pentru un contribuabil, un pensionar sau o persoană cu credit, declarația nu stabilește o taxă, o pensie ori o dobândă nouă.
Costul împrumuturilor noi va intra în cheltuielile bugetului în anii în care statul le plătește dobânzile. Următorul pas este stabilirea bugetului pe 2027; cifrele și măsurile pentru acel an depind de deciziile care vor fi luate atunci.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportSorana Cîrstea revine pe locul 15 mondial, cea mai bună clasare a carierei
GetPonyÎnmatriculările de mașini noi din România au scăzut cu 5,63% față de octombrie 2025. Electricele au crescut pe zece luni
Bravonet„Cravata galbenă”, cu John Malkovich, deschide Festivalul de Film Românesc de la München pe 5 noiembrie
LylaȘantajul online al copiilor. Cum îl previi și ce faci după o amenințare
Revista IoanaO rană în gură care nu se vindecă în două săptămâni cere control la stomatolog, chiar dacă nu doare
News24Cum poți avea 10 zile libere la rând în ianuarie 2027 cu 3 zile de concediu dacă lucrezi de luni până vineri
