Viktor Orbán a fost înlăturat de la putere duminică, 12 aprilie 2026, după 16 ani în fruntea Ungariei. Opozantul său pro-european, Péter Magyar, a obținut o victorie zdrobitoare într-un scrutin cu repercusiuni globale. Cu 77% din voturi numărate, partidul său, Tisza, avea peste 53% din sufragii, comparativ cu cele 38% ale partidului Fidesz condus de Orbán.

Orbán recunoaște un rezultat dureros

Într-o lovitură neașteptată pentru un aliat apropiat al lui Donald Trump și Vladimir Putin, Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea după ceea ce a numit un rezultat electoral „dureros”.

„Am felicitat partidul victorios”, a declarat Orbán susținătorilor săi. El a continuat, adăugând: „Vom servi națiunea maghiară și patria noastră din opoziție”.

Victoria lui Magyar și promisiunile pro-europene

Învingătorul alegerilor, Péter Magyar, un fost loialist al lui Orbán, a promis să reconstruiască relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană și NATO. Dar cine este, de fapt, noul lider al Ungariei? În vârstă de 45 de ani, Magyar s-a desprins de partidul Fidesz în 2024, a format rapid partidul Tisza și a pornit într-un turneu național fulgerător, vizitând uneori și șase localități pe zi. Campania sa s-a axat pe lupta împotriva corupției și pe problemele de zi cu zi, precum sănătatea și transportul public.

„Mulțumesc, Ungaria!”, a postat Magyar pe platforma X, în timp ce mii de susținători se adunau pe malurile Dunării la Budapesta, scandând „Am reușit! Am făcut-o!”. Acesta a cerut calm și unitate: „Le cer susținătorilor noștri și tuturor maghiarilor: Să rămânem pașnici, veseli, și dacă rezultatele ne confirmă așteptările, să dăm un mare carnaval maghiar”.

Și Mark Radnai, vicepreședintele Tisza, a făcut un apel la reconciliere. „Nu putem fi dușmanii unii altora. Întindeți mâna, îmbrățișați-vă vecinii, rudele. Este ziua reunificării.”

O prezență record la vot

Ungurii s-au prezentat la vot în număr foarte mare.

Prezența la vot a depășit 77% până la ora 18:30, conform Biroului Electoral Național, un record absolut în istoria post-comunistă a Ungariei. Marcell Mehringer, un tânăr de 21 de ani, a declarat la ieșirea de la urne că a votat „în primul rând pentru ca Ungaria să devină în sfârșit o țară așa-zis europeană și pentru ca tinerii, și de fapt toată lumea, să-și facă datoria civică fundamentală de a uni puțin această națiune și de a dărâma aceste granițe născute din ură”.

O alegere între Est și Vest

Iar miza acestor alegeri a fost uriașă, depășind cu mult granițele țării. Într-un interviu acordat The Associated Press la începutul lunii, Magyar a spus că alegerile vor fi un „referendum” cu privire la faptul dacă Ungaria își continuă deriva spre Rusia sub Orbán sau își poate relua locul printre societățile democratice din Europa. E drept că, în timpul celor 16 ani de mandat, Orbán a tensionat puternic relația Ungariei cu UE, blocând recent un împrumut de 90 de miliarde de euro (104 miliarde de dolari) destinat Ucrainei.

De cealaltă parte a Atlanticului, sprijinul pentru Orbán a fost total. Trump l-a susținut în mod repetat pe liderul maghiar, iar vicepreședintele american JD Vance a efectuat o vizită de două zile în Ungaria săptămâna trecută, menită să-l ajute pe Orbán să treacă linia de sosire.

Numai că lupta lui Magyar a fost una dificilă. Controlul lui Orbán asupra presei publice și a unei mari părți din piața media privată i-a oferit un avantaj imens. Mai mult, modificarea unilaterală a sistemului electoral și redesenarea districtelor electorale (o practică cunoscută drept gerrymandering) de către Fidesz au impus partidului Tisza necesitatea de a obține cu aproximativ 5% mai multe voturi decât partidul lui Orbán pentru a câștiga o majoritate simplă.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Fidesz Péter Magyar Tisza Ungaria Viktor Orban