La mai bine de două decenii de la prăbușirea Zidului Berlinului, Europa se pregătește pentru o nouă schimbare semnificativă. Autoritățile din Republica Moldova au demarat procesul de îndepărtare a gardului de sârmă ghimpată care separa țara de România.
Această acțiune simbolizează dorința Moldovei de a se integra mai profund în Uniunea Europeană, conform unui articol publicat în cotidianul belgian Le Soir, intitulat ‘Cade cortina de fier – Moldova elimină ultimul vestigiu sovietic’. Este un moment cu adevărat istoric.
După 66 de ani în care a fost nefuncțional, podul Rădăuți Prut – Lipcani va fi redeschis pentru circulație. Acesta va deveni cel mai nordic punct de trecere între cele două națiuni. La inaugurarea sa, o mulțime entuziastă s-a adunat în fața biroului vamal, relatează reporterii Le Soir.
Printre cei prezenți se numără și Maria, o femeie venerabilă în vârstă de 72 de ani care a suportat frigul pentru a participa la acest eveniment important. „Aveam doar 6 ani când trupele rusești ne-au invadat și au blocat acest pod ce ne conecta cu partea românească a Moldovei. Apoi au ridicat acest gard și am fost complet izolați. Acum sunt extrem de fericită! Fiica mea locuiește în România și trebuia să fac un ocol imens pentru a o vizita”, povestește ea.
Premierul moldovean Vald Filat s-a aflat la ceremonie și după deschiderea podului, el s-a îndreptat spre malurile Prutului pentru a tunde simbolic porțiuni din gardul ghimpat ce separa cele două țări. „Acest ultim vestigiu al Uniunii Sovietice nu este decât un obstacol care ne împiedică să ne deschidem către Uniunea Europeană”, le-a declarat el jurnaliștilor, arătând mândru bucata din sârma tuns.
La aproape două decenii după destrămarea URSS, autoritățile moldovenești au decis să elimine cei 360 km ai gardului construit pe frontiera româno-moldovenească încă din anul 1944 sub regimul sovietic. Aceasta era echivalent cu vechea cortină ce despărțea blocurile comuniste ale Europei Orientale și Occidentale.
Dupã venirea la putere a partidelor pro-occidentale în iulie 2009, Republica Moldova – recunoscutã ca fiind cea mai săracă țară europeanã – şi-a reafirmat angajamentul față de România şi Europa.
Îndepartarea gardului ghimpat si redeschiderea unui nou punct vamal reprezintã mult mai mult decât simple gesturi simbolice pentru numeroase familii moldoveneşti şi româneşti din zonã. „Va fi mult mai uşor acum să mergem in România ca să cumpărăm produse pe care le putem vinde aici”, afirmǎ Alexandru, un bărbat moldovean prezent la redeschiderea podului Raduţi Prut – Lipcani; având in vedere că cele două ţări au semnat recent un acord privind comerţul transfrontalier.
Acest acord va intra in vigoare la sfârşitul lunii martie şi va permite cetățenilor români şi moldoveni ce locuiesc într-o razǎde 15 kilometri faţăde frontierãsǎ circule liber între cele doua ţări fără vizã.
Se preconizează că astfelde acorduri vor continua să fie stabilite între cele două state pe parcursul următoarelor luni; având in vedere că președintele României devine tot mai activ susținător al integrării Moldovei în UE după aderarea României la Uniuneîn anul 2007.
Traian Bãsescu considerã intrarea Moldoveiîn UE drept un ‘proiect sentimental’ si promite: ‘Vom milita activpentru includerea RMoldovaîn spaţiulde apartenenţă istoric’. Totuşipreşedintele avertizeazӑ cӑ aceste eforturi ar putea fi zadarnice dacă forţele comuniste ostile Bucureştiuluivor reveniin puterela Chişinău.
În absenţa unei majorităţi parlamentare suficientepentru alegerea unui preşedinte legitim,membrii actualei guvernării sunt constrânşi sa funcţioneze cu un lider interimar.Politicienii moldoveni aşteaptӑcu anxietate alegerile legislative anticipate programatepentru această toamnӑ’, concluzioneazӑ Le Soir.
