Preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, i-a imputat omologului său rus, Dmitri Medvedev, că acesta se află le cheremul SUA şi a atenţionat Moscova în legătură cu o asemenea politică care, în opinia liderului de la Teheran, contravine intereselor ruseşti.
Analiştii au atras atenţia că Iranul ar putea exclude Rusia din schema privind schimbarea de uraniu iranian slab îmbogăţit pe combustibil pentru reactorul său nuclear, în cazul în care acestă schemă va fi pusă în aplicare. Nemulţumirea lui Ahmadinejad a fost provocată de discursul pe care Medvedev l-a ţinut la 12 iulie, la Moscova, în faţa ambasadorilor ruşi.
‘Trebuie să renunţăm la orice abordare simplistă în problema nucleară iraniană. Iranul se apropie de deţinerea unui potenţial care, în principiu, poate fi utilizat pentru crearea de arme nucleare’, a declarat atunci Medvedev. Ahmadinejad a considerat aceste cuvinte ostile la adresa Iranului.
Liderul iranian şi-a exprimat convingerea că Moscova joacă într-un spectacol regizat de SUA şi că se lasă dusă de lesă de Washington. ‘Afirmaţiile lui Dmitri Medvedev au dat starul spectacolului propagandistic american îndreptat împotriva Iranului’, a spus liderul iranian.
Nu este pentru prima dată când Ahmadinejad îşi permite atacuri critici la adresa Rusiei, notează cotidianul rus Kommersant, amintind că la sfârşitul lui mai, după că Moscova şi-a dat acordul principial pentru implementarea de noi sancţiuni ONU la adresa Iranului, Ahmadinejad a catalogat acest comportament al Moscovei drept ‘inadmisibiľ.
De la postul de televiziune Chabar, Ahmadinejad l-a sfătuit atunci pe Medvedev, ‘care a cedat presiunilor din partea SUA’, să-şi corecteze poziţia şi să aibă grijă ca Moscova să nu intre pe lista ‘duşmanilor istorici ai Iranului’.
La acea dată Moscova a reacţionat destul de dur la atacul Teheranului: consilierul preşedintelui rus pentru afaceri externe, Serghei Prihodko, a declarat că Rusia se ghidează după propriile interese şi că poziţia ei nu poate fi ‘nici proamericană, nici proiraniană’.
Totodată, Prihodko a subliniat că Rusia este împotriva extremismului şi imprevizibilului pe scena internaţională şi că nimeni nu a reuşit încă să-şi menţină autoritatea prin ‘demagogie politică’. La rândul său, ministrul de externe al Rusiei, a catalogat la acea dată declaraţiile lui Ahmadinejad drept ‘emoţionale’.
În ceea ce priveşte actualul demers al liderului iranian, experţii ruşi nu sunt tentaţi să-l dramatizeze.
‘Liderii de la Teheran au conştientizat lipsa de perspectivă a fostelor jocuri pe care conducerea Iranului le purta cu Rusia şi au înţeles că Moscova ocupă o poziţie principială pe marginea programului nuclear iranian’, declară directorul Institutului pntru studii politice, Serghei Markov. În opinia analistului Radjab Safarov, preşedintele Ahmadinejad nu este câtuşi de puţin interesat în deteriorarea relaţiilor cu Rusia.
‘Atunci când declaraţii critice se fac auzite din Occident, la Teheran acest lucru este considerat un lucru obişnuit, însă atunci când criticile se fac auzite de la Moscova, aceasta determină reacţii extrem de sensibile’, explică Safarov pentru Kommersant.
La rândul său, expertul rus Vladimir Sajin consideră că noile critici la adresa Rusiei constituie parte a campaniei propagandistice pe care autorităţile iraniene o desfăşoară regulat în interiorul ţării.
‘Scopul acestei campanii este de a ascunde de la populaţia iraniană ce anume doreşte de la Teheran comunitatea internaţională, de a-i induce pe oameni în eroare. Cererile Bruxelles-ului, Washingtonului şi Moscovei de a răspunde cinstit şi complet la problemele ce îngrijorează ONU şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică sunt prezentate populaţiei iraniene ca încercări ale marilor puteri de a văduvi Iranul de dreptul la energie nucleară paşnică şi de a stopa dezvoltarea ţării’, dezvoltă Sajin pentru cotidianul moscovit Vremia Novostei.
Totuşi, unii analişti sunt de părere că, supărat de Moscova, Teheranul ar putea să excludă Rusia din schema privind schimbarea de uraniu iranian slab îmbogăţit pe combustibil pentru reactorul său nuclear. Potrivit acordului irano-turco-braziluian semnat în mai, Iranul ar urma să trimită în Turcia 1,2 tone din cantităţile de uraniu slab îmbogăţit, iar în loc să primească combustibil pentru reactorul de la Teheran, folosit în scop medical. Se preconiza că furnizori de combustibil pentru Iran să fie Franţa şi Rusia.