Un nou conflict militar de amploare a izbucnit în Orientul Mijlociu, generând unde de șoc la nivel global. Campania aeriană lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului stârnește temeri legate de o criză energetică, instabilitate politică și un nou val de refugiați, în timp ce Teheranul a început deja represaliile.
Ofensiva, care a avut loc la doar trei zile după a patra aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, testează capacitatea țărilor de a naviga într-un peisaj geopolitic extrem de volatil, relatează Adevărul, citând o analiză NYT. Iranul a ripostat prompt, vizând cu rachete și drone națiunile din Golf, Libanul și Ciprul, escaladând rapid tensiunile în regiune.
Diviziuni profunde între aliați. Trump amenință Spania
Reacțiile liderilor mondiali la acest nou război sunt puternic contrastante, scoțând la iveală fisuri adânci între aliații tradiționali. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat atacurile drept „o escaladare”, atrăgând furia președintelui american Donald Trump. Într-o întâlnire la Casa Albă cu cancelarul german Friedrich Merz, Trump a amenințat direct Madridul. „Vom încheia toate relațiile comerciale cu Spania,” le-a spus președintele reporterilor. „Nu vrem să avem nimic de-a face cu Spania.”
În contrast, Canada și Germania și-au exprimat sprijinul pentru ofensiva condusă de SUA. Prezent la aceeași întâlnire, cancelarul Merz a criticat Spania pentru că nu alocă fonduri suficiente apărării europene, afirmând că alte națiuni „încearcă să îi convingă că asta face parte din securitatea noastră comună.” Oficialul german a recunoscut și impactul economic al conflictului. Atacurile asupra Iranului „desigur, ne afectează economiile,” a spus Merz, adăugând: „de aceea sperăm cu toții ca acest război să se încheie cât mai curând posibil.”
Marea Britanie și Franța, pe o linie prudentă
Liderii din Marea Britanie, Franța și Uniunea Europeană au adoptat un ton mult mai precaut, încercând să evite o ruptură cu Washingtonul. Aceștia au emis declarații atent formulate, condamnând represaliile Iranului, dar fără a susține pe deplin ofensiva americană. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a promis în Parlament că nu va trimite trupe în luptă fără un temei legal clar, amintind de lecțiile dureroase ale războiului din Irak. „Orice acțiune a Marii Britanii trebuie să aibă întotdeauna un temei legal și un plan fezabil, bine gândit,” a spus Starmer. „Repet, nu am fost implicați în loviturile inițiale asupra Iranului și nu ne vom alătura nici în prezent acțiunilor ofensive.”
Starmer a avertizat însă că Marea Britanie va suferi consecințele, indiferent de implicarea sa. „Am vorbit recent despre impactul pe care evenimentele globale îl au aici acasă, comprimându-ne viețile cu o frecvență tot mai mare, afectând economia, crescând prețurile în magazine sau la pompă, divizând comunități, determinând anxietate și frică,” a declarat el. Atitudinea sa l-a iritat pe Trump, care a comentat: „Nu sunt mulțumit de Marea Britanie. Nu tratăm cu Winston Churchill.” Și președintele francez Emmanuel Macron a folosit un limbaj prudent, subliniind prioritatea protejării cetățenilor francezi. „Încă din primele ore, ne-am asumat responsabilitățile de a ne proteja cetățenii și interesele și de a sta alături de țările din regiune, și vom continua să facem asta,” a transmis Macron.
Prețuri la energie, turiști blocați și risc de terorism
Efectele conflictului se resimt deja la nivel global. Prețurile petrolului și gazelor naturale au explodat din cauza perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz. Sute de mii de turiști europeni și angajați străini sunt blocați în Orientul Mijlociu după anularea majorității zborurilor. În același timp, pericolul unor acte teroriste comise ca răzbunare a crescut, iar experții avertizează asupra unui nou val de refugiați dacă războiul se prelungește.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă. „De la energie la domeniul nuclear, de la transport la migrație și securitate, trebuie să fim pregătiți pentru consecințele acestor evenimente recente,” a declarat ea.
Europa, un spectator marginalizat?
Analiștii consideră că puterile europene au o influență redusă asupra evenimentelor. Michael B. Froman, președintele Consiliului pentru Relații Externe, a subliniat că țările lumii sunt de mult timp afectate de acțiunile Teheranului. „Toate au fost supuse impactului comportamentului iranian și sprijinului pentru terorism și conflicte în Orientul Mijlociu și în întreaga lume,” a spus Froman, adăugând că „toate sunt îngrijorate de un Iran înarmat nuclear.” Acum, însă, aceste țări sunt „în mare parte spectatori, au influență limitată în regiune și probabil influență limitată asupra actualei administrații americane.”
Sharon Pardo, profesor la Universitatea Ben-Gurion, a scris în Jerusalem Post că Europa riscă să devină irelevantă în regiune. „Adevărul inconfortabil este că Europa riscă acum să fie percepută nu ca un actor subdimensionat, ci ca unul marginal,” a notat Pardo. „Un lucru e cât se poate de clar: aspirația veche a Europei de a acționa ca un jucător global în Orientul Mijlociu se confruntă acum cu cea mai severă provocare.” Ben Judah, fost consilier în Ministerul britanic de Externe, a completat tabloul, afirmând că „superputerea pe care ne-am bazat întreaga securitate a devenit profund imprevizibilă.”
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLionel Messi se desparte de Argentina și spune că trăiește poate cea mai tristă zi a carierei
GetPonyLa 75.000 de mile, 12 piese și consumabile ale mașinii merită verificate. Ce simptome cer un control mai devreme
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaDe ce femeile pot primi diagnosticul de ADHD abia la maturitate, deși dificultățile încep în copilărie
Revista IoanaCum organizezi 7 cine de familie cu o singură listă de cumpărături și pași clari pentru fiecare rețetă
News24JD Vance cere Iranului să reducă îmbogățirea uraniului pentru încheierea războiului
