Evaluarea stării de sănătate a tinerilor adulți născuți prin fertilizare in vitro, conform Asociației Americane pentru Progresul Științei (AAAS)
Pe 26 iulie 1978, în Manchester, Louise Brown a devenit primul copil conceput prin metoda fertilizării in vitro. Peste trei decenii mai târziu, specialiștii s-au reunit în cadrul AAAS pentru a discuta despre sănătatea tinerilor adulți care au venit pe lume prin procreație asistată. Conform concluziilor prezentate, acești indivizi se bucură de o stare generală bună de sănătate.
Nu s-au identificat semne care să indice un risc crescut de întârzieri în dezvoltare sau dizabilități motorii. Totuși, cercetătorii continuă să monitorizeze evoluția acestor persoane pe parcursul vieții lor adulte timpurii și până la vârste mai înaintate (40-50 de ani), având în vedere că există o probabilitate mai mare de apariție a unor complicații.
Printre problemele cele mai frecvente se numără malformațiile tubului neural și greutatea scăzută la naștere (sub 2,5 kg). Aceste condiții pot conduce la afecțiuni precum obezitatea, diabetul zaharat tip 2 sau hipertensiunea arterială. De regulă, aceste complicații sunt asociate cu sarcinile multiple sau nașterile premature rezultate din procedurile FIV.
Cercetările sugerează că anumite gene ar putea influența aceste aspecte. Studiile au evidențiat diferențe genetice între copiii concepuți prin fertilizare in vitro; totuși nu este clar dacă aceste variații sunt cauzate direct de tehnica utilizată sau dacă ele derivă din infertilitatea părinților.
Deși fertilizarea in vitro are o rată relativ scăzută de succes (aproximativ 15%), această metodologie a dus la nașterea a peste 3 milioane de copii la nivel global.
