BRIC oferă o alternativă la ordinea mondială

Întâlnirea ţărilor din BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) din capitala Braziliei, Brasilia, în intervalul 15-16 aprilie, a fost umbrită de norul de cenuşă provocat de erupţia vulcanului din Islanda şi de devastatorul cutremur din provincia chineză himalayană Qinghai, notează cotidianul rus de limbă engleză, The Moscow Times.

Cu toate acestea, la întâlnirea din 2010, cei patru lideri ai ţărilor menţionate au continuat consolidarea relaţiilor pe baza celor stabilite la prima reuniune, în 2009, la Ekaterinburg, şi s-au pus de acord asupra propunerilor pentru viitoarele negocieri din cadrul G20 în privinţa unei arhitecturi economice post-criză. În forma actuală, BRIC reflectă şi consolidează schimbarea globală de putere de la triada alcătuită din SUA, Europa şi Japonia, dominantă în ultimii 30 de ani.

Inventată de către Goldman Sachs în 2001, ideea BRIC a fost refuzată iniţial pe motivul că nu ar fi fost mai mult decât o unealtă de marketing inteligentă pentru economiile emergente mari, care nu aveau în comun decât dorinţa de a contrabalansa hegemonia occidentală.

În plus, criza economică pare să fi exacerbat divizările existente deja între cele patru, subminând chiar baza economică pentru existenţa unor relaţii apropiate. Mai mult, în condiţiile în care economia rusă se află într-o situaţie mai proastă decât economiile celorlaltor trei parteneri, BRIC părea lipsit de coerenţă şi de unitate.

În acelaşi timp însă, diversitatea grupului este cel mai important avantaj al său, deoarece BRIC tranzitează vechile dihotomii est-vest şi nord-sud. În plus, a devenit o componentă-cheie a G20 şi acţionează ca o nouă punte de legătură între ţările dezvoltate şi cele aflate în curs de dezvoltare.

De asemenea, oportunităţile pentru o mai bună integrare economică sunt evidente. Brazilia şi Rusia continua să îşi exercite rolul de leadership în ceea ce priveşte dezvoltarea şi comercializarea resurselor naturale, în timp ce China şi India vor rămâne lideri globali în sectoarele producţiei, serviciilor şi tehnologiei.

Urmând trendurile actuale, partea combinată a grupului din PIB-ul global ar putea ajunge la 60% până în 2050, iar puterea economică a BRIC a făcut din acest grup un bloc de putere remarcabil într-o ordine mondială bipolară.

La fel de evident est faptul că BRIC nu este un simplu for de discuţii. La summit, liderii celor patru ţări s-au pus de acord asupra unei strategii comune pentru viitoarea întâlnire a G20 destinată reformării sistemului financiar glob, BRIC urmând să ceară o ‘schimbare substanţială a ponderii de vot în favoarea economiilor emergente şi a ţărilor în curs de dezvoltare’.

De asemenea, BRIC este hotărât să reechilibreze şi să diversifice economia mondială, pentru a conferi un rol mai mare schimburilor regionale şi statale şi arajamentelor monetare mai puţin dependente de dolar sau de euro.

Totodată, ţările din BRIC împărtăşesc păreri comune despre principiile care trebuie să guverneze relaţiile internaţionale, care diferă de cele împărtăşite de Occident, iar în condiţiile în care puterea şi dominaţia lor financiară creşte, ele nutresc ambiţii geopolitice menite să schimbe chiar structura guvernării globale. Nu în ultimul rând, ţările BRIC s-au opus independenţei Kosovo şi iau o poziţie fermă împotriva extinderii sancţiunilor la adresa Iranului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata