Declinul autorității armatei turce: Generalii în fața justiției pentru comploturi de răsturnare a guvernului
În urmă cu cinci ani, un titlu precum „Foști lideri ai marinei și forțelor aeriene arestați” ar fi fost perceput ca o glumă proastă în presa turcă, iar redactorul responsabil ar fi fost tras la răspundere pentru denigrarea armatei. Totuși, Turcia s-a transformat radical.
De la prima operațiune din ianuarie 2008, când poliția a reținut mai mulți ofițeri în rezervă în cadrul investigației Ergenekon, societatea turcă s-a obișnuit cu ideea că militarii pot fi arestați și judecați pentru conspirații împotriva guvernului. Recenta serie de arestări a șocat opinia publică nu doar prin numărul mare de persoane implicate (49), ci și prin includerea unor figuri notabile precum Ibrahim Firtina, fostul comandant al forțelor aeriene, și amiralul Ozden Ornek.
Luni, conducerea militară a admis autenticitatea documentelor legate de un alt complot descoperit în luna iunie. Până acum aceste dovezi erau considerate false. De la începutul anului 2008 au fost dezvăluite numeroase conspirații care vizează subminarea guvernului conservator islamic condus de Recep Tayyip Erdogan. Aceste planuri au avut ca scop crearea unei instabilități care să justifice intervenția militară.
Printre aceste tentative se numără Ergenekon – o organizație secretă formată din ofițeri activi și rezervați, procurori și jurnaliști din vechea elită kemalistă. Până acum au fost reținute peste 200 de persoane iar depozitele ilegale de arme au fost distruse; recent un general activ a fost pus sub acuzare. Această grupare avea pe lista sa ținte inclusiv scriitorul Orhan Pamuk.
Un alt plan cunoscut sub denumirea „Plan de acțiune împotriva reacției islamiste”, detaliat într-un articol din ziarul Taraf în luna iunie, nu prevedea direct o lovitură de stat; inițial era destinat discreditării complete a guvernului Erdogan înainte ca acesta să fie îndepărtat efectiv. De asemenea, un alt complot din 2003 intitulat „Ciocanul” implica atacuri asupra moscheilor din Istanbul pentru a provoca tensiuni între Turcia și Grecia.
După recentele arestări masive, conducerea militarilor vorbește despre o „situație gravă”. Analizând contextul actual se observăm că aproape toate figurile importante ale armatei active între 2003-2004 au fost reținute sau investigate succesiv; singurii care rămân neatinși sunt foști liderii cum ar fi Hilmi Ozkok.
Aceasta sugerează că anumite facțiuni ale armatei doresc revizuirea cazurilor respective; conform expertului Ekrem Eddy Guzeldere din Istanbul este evident că aprobările necesare pentru arestările militare veneau întotdeauna din partea conducerii superioare. Schimbările structurale survenite după ce Erdogan a redus influența Consiliului Național pentru Securitate în 2003 sunt evidente: militarii nu mai beneficiază de imunitatea anterioară iar popularitatea lor s-a prabușit la aproximativ 75%.
Cu toate acestea, contrar tendinței generale există semne ale unei reacții organizate: Curtea Constituțională a abrogat recent o lege adoptată în iulie 2009 ce permitea procesarea membrilor activi ai armatei într-un tribunal civil – judecătorii fiind constrânși să opereze conform Constituției elaborate sub regimul generalilor pușcași din anul 1980.
Revizuirea constituționalist este una dintre prioritățile lui Erdogan; propunerile existente stagnează datorită opoziției kemaliste dar premierul intenționează să supun anumite amendamente unui referendum public privind reformele judiciare esenţiale.
Între timp însă continuarea valului de arestări continuu – marţi fiind reţinut general Saldiray Berk – cel mai senior ofiter acuzat până acum implicat într-o tentativã puciistã – indicând astfel intensificarea presiunilor asupra structurilor militare tradiţionale ale Turciei moderne.
