Competiția între Cantoanele Elvețiene pentru Atracția Investițiilor Străine
În Elveția, cunoscută ca fiind una dintre cele mai stabile și pașnice țări din lume, se conturează un fenomen economic interesant. Cantoanele elvețiene se angajează într-o competiție acerbă pentru a atrage companii internaționale, ceea ce a dus la o serie de măsuri fiscale și stimulente tot mai atractive. Această situație a fost descrisă cu umor de anumiți economiști ca un „război civil” al impozitelor, conform publicației ruse Novâie Izvestia.
Elveția s-a dovedit întotdeauna o destinație preferată pentru deschiderea filialelor companiilor străine. Printre principalii săi rivali se numără Irlanda, Olanda, Marea Britanie și Germania. Totuși, avantajul competitiv al Elveției constă în sistemul său fiscal favorabil: impozitele reduse pe profit.
Impozitul federal pe profit pentru corporații în Elveția este de doar 8,5%. Deși există taxe locale specifice fiecărui canton care pot influența acest procentaj, analiza realizată de KPMG arată că impozitul mediu total ajunge la aproximativ 21,2%, semnificativ mai mic comparativ cu Germania (aproximativ 30%) sau Olanda (25,5%).
Recenta intensificare a competiției pentru atragerea multinaționalelor s-a amplificat pe fondul tendinței marilor companii de a transfera responsabilități către birourile regionale. Conform unei analize efectuate de McKinsey & Co., între 1998 și 2008 au fost deschise peste 180 de reprezentanțe ale unor mari firme internaționale în Elveția. Printre acestea se numără giganți precum Kraft Foods Inc., Yahoo și Google Inc.
Numărul reprezentanțelor americane din această țară depășește cifra de 150. În ultimii ani însă, competiția s-a mutat tot mai mult la nivel cantonal. Cantonul Zug este lider incontestabil în această cursă; autoritățile locale au început să implementeze strategii menite să atragă investitori încă din anii ’60 ai secolului trecut.
Astfel că Zug găzduiește acum filiale ale unor colosi precum Johnson & Johnson sau Burger King Holdings Inc., iar în anul 2007 au fost deschise aproximativ 1.600 noi birouri străine aici. Chiar dacă criza economică globală a încetinit puțin acest ritm ascendent, cantonul Zug a reușit să aducă peste 700 noi reprezentanțe chiar și în anul dificil 2009.
Cu toate acestea, succesul cantonului vine cu provocări proprii; cererea crescută pentru locuințe și spații comerciale generează un deficit semnificativ în aceste domenii. Concurența nu întârzie să apară: cantonul Schaffhausen – situat la granița cu Germania – a redus impozitul pe profit până la un atractiv nivel de doar 16%. Acesta își promovează oferta prin disponibilitatea spațiilor locuibile adecvate nevoilor investitorilor străngești.
Recenta migrare către Schaffhausen include companii mari precum Unilever și Wal-Mart Stores Inc., care anterior operau din Zug dar nu reușiserăm să găsească suficiente birouri disponibile acolo. Alte cantoane precum Luzern și Obwalden au adoptat măsuri similare prin reducerea semnificativã a impozitelor pe profit până la valori competitive cum ar fi cele din Obwalden – doar 12,7%.
Atractivitatea cantonului Obwalden s-a amplificat considerabil datorită dezvoltării unui parc industrial major şi extinderii infrastructurii rutiere spre aeroportul Zurich; rezultatele sunt vizibile: anual circa 450 de firme internaţionale îşi deschid aici reprezentanţe şi astfel contribuie la crearea unui număr impresionant de locuri noi de muncã – peste două mii anual!
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUn safari de 12 nopți în Gabon pornește de la 24.400 de dolari de persoană
News24Seceta din sol persistă până la 8 octombrie și îngreunează lucrările pentru culturile de toamnă
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyBizzarrini GT America cu 5.452 km intră la licitație și ar putea ajunge la 500.000 de dolari
BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții azi
LylaUn scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebrale