Statele UE ar putea renunța la poziția cu privire la un proiect de lege privind returnarea migranților respinși și, în schimb, să prezinte noi idei care să includă „soluții inovatoare” pentru a rezolva problema respingerilor ilegale.
Această mișcare survine în contextul în care negocierile interne privind directiva privind returnarea în Parlamentul European sunt aproape oprite pe fondul obstrucțiilor din partea Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta, potrivit unei surse parlamentare.
Un oficial UE, o a doua sursă, a confirmat ulterior că mai multe state UE au discutat despre presiuni pentru o nouă poziție în Consiliu, care să reprezinte statele membre, în următoarea legislatură 2024-2029.
Concret, acest lucru ar însemna că orice astfel de nouă poziție ar putea cădea sub președințiile UE ale Ungariei și Danemarcei, care sunt împotriva azilului – precum și a unui nou Parlament European, probabil compus din mai mulți deputați europeni de la dreapta diviziunii politice.
În plus, ar putea, eventual, să anuleze reforma Comisiei Europene din 2018 a proiectului de lege și să introducă măsuri mai restrictive.
Aceasta include „soluții inovatoare în ceea ce privește principiul nereturnării”, care urmează să fie detaliate încă [ie not sending people back to countries where they may be at risk of persecution or torture] și presupune proceduri rapide care să utilizeze „sistemele informatice actuale și viitoare”.
Astfel de idei au fost prezentate într-un e-mail intern, care citează grupul de lucru SCIFA (Comitetul strategic privind imigrația, frontierele și azilul) din cadrul Consiliului care se ocupă de migrație, și care a fost consultat de EUobserver.
Acesta notează că mișcarea ar putea veni în așteptarea unei posibile „decizii europene privind returnările”, precum și a unei posibile revizuiri a directivei privind returnările din 2008.
Negocierile europarlamentare se lovesc de un zid
Și vine, de asemenea, în contextul în care deputații europeni care lucrează la acest dosar în Parlamentul European rămân în dezacord, în ciuda anilor de discuții dure.
Concret, eurodeputatul lider al PPE în acest dosar este Nadine Morano din Franța. Morano nu a răspuns încă la un e-mail de la EUobserver pe această temă, până acum.
Dar eurodeputații care se ocupă de acest dosar aproape că ajunseseră la un acord până când PPE a emis o serie de linii roșii care au blocat efectiv discuțiile, potrivit unei surse parlamentare.
De asemenea, se pare că mai multe dintre ideile propuse de PPE nu se potriviseră cu cele prezentate de Morano, ceea ce a dus la o confuzie și întârzieri suplimentare.
Mai mult, PPE a refuzat să reducă durata detenției de la 18 luni, o concesie pe care a reușit să o obțină în cadrul unui compromis mai larg, precizează sursa citată.
Deşi, ulterior, au introdus noi linii roșii prin care orice persoană care a intrat neregulamentar în UE va fi etichetată ca risc de fugă, precizează sursa.
Practic, aceștia ar fi fost imediat reținuți, li s-ar fi aplicat o interdicție de intrare și li s-ar fi refuzat orice șansă de așa-numită plecare voluntară, spune sursa.
Lucrul acesta se întâmplă în ciuda propunerii inițiale a Comisiei Europene care cerea ca întoarcerile voluntare să fie prioritare.
Și mai mult, ridică încă întrebări cu privire la modul în care aceste returnări vor fi efectuate atunci când țările de origine refuză să elibereze documente de călătorie.
De asemenea, este în dezacord cu principala eurodeputată a Parlamentului European în acest dosar, Tineke Strik, o olandeză de orientare ecologică.
Astfel, Strik, în proiectul său de raport privind directiva, spune că returnarea voluntară este rentabilă și mai ușor de organizat. De asemenea, ea a contestat interdicția de intrare pentru cei cărora li s-a oferit opțiunea de returnare voluntară.
„De ce să părăsești teritoriul la timp în mod voluntar dacă acest lucru nu este recompensat cu posibilitatea de a reintra?”, notează raportul ei, care a propus, de asemenea, consolidarea garanțiilor procedurale.
Oficiul de statistică al UE, Eurostat, afirmă că din cele 342.100 de persoane cărora li s-a ordonat să părăsească teritoriul în 2021, doar 24% au fost efectiv returnate.
Sursa: euobserver.com
