Castro oferă muniţie disidenţei

Decesul unui deținut în greva foamei stârnește indignare în rândul opoziției cubaneze

Orlando Zapata, un deținut politic în vârstă de 42 de ani, a decedat după ce a refuzat să se hrănească timp de 85 de zile. Condamnat inițial la trei ani pentru infracțiuni considerate „contrarevoluționare”, el a acumulat ulterior o sentință totalizând 36 de ani din cauza denunțurilor sale privind relele tratamente și sfidarea autorității. Moartea sa a generat un val puternic de reacții din partea opoziției cubaneze, care vede acest incident ca pe o dovadă suplimentară a abuzurilor regimului lui Raul Castro, conform publicației La Vanguardia.

Disidența atât din interiorul țării cât și din exil s-a mobilizat rapid pentru a condamna faptele și pentru a solicita o reacție internațională fermă cu privire la respectarea drepturilor omului în Cuba. Acum, Zapata este considerat un martir al cauzei lor. Raul Castro, aflat într-o vizită oficială la Havana împreună cu fostul președinte brazilian Lula da Silva, s-a declarat îndurerat de moartea lui Zapata care s-a produs marți la spitalul Hermanos Ameijeiras, subliniind că au fost depuse eforturi pentru menținerea sa în viață prin alimentație intravenoasă.

Castro a afirmat că „în Cuba nu există cazuri reale de tortură” și că moartea nu poate fi catalogată drept execuție. În același timp însă, poliția cubaneză reținea zeci de opozanți care încercau să participe la funeraliile lui Zapata în orașul Banes. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Drepturilor Omului și Reconcilierii Naționale, Elizardo Sanchez, a declarat că „s-a declanșat un val intensificat al represiunei politice”. Zona Banes era supravegheată intens atât militar cât și prin agenți ai securității statului.

Cu toate acestea, aproximativ 40 dintre susținătorii lui Zapata au reușit să ajungă acasă unde trupul neînsuflețit era păzit. Autoritățile au intervenit rapid pentru transportarea rămășițelor sale pământești recomandând familiei să efectueze înhumarea fără întârziere.

Reacțiile publice nu au întârziat să apară; disidenta Yoani Sánchez anunța vestea pe blogurile sale și pe Twitter: “Elizardo mi-a confirmat moartea lui Orlando Zapata. Nu putem permite ca astfel ceva să se repete”, scria ea contactând-o imediat pe mama defunctului care i-a oferit un interviu postat ulterior pe YouTube.

Mama îndurerată declara: “Simt o durere profundă; fiul meu a murit ca urmare a unui asasinat premeditat”. Ea făcea apel către comunitatea internațională pentru eliberarea altor prizonieri politici din Cuba astfel încât tragedii similare să nu mai fie posibile. Yoani Sánchez considera că această pierdere va contribui la consolidarea unităților opoziției cubaneze.

Cazurile similare sunt rare dar relevante; moartea activistului Pedro Luis Boitel după 53 zile într-o grevã similarã este adeseori menţionată ca precedent istoric relevant.

Imediatamente după acest incident tragic grupuri precum ‘Cuba Democracia Ya!’ condusde Oswaldo Paya au demarat campanii vehemente împotriva guvernului cubanez acuzându-l direct responsabilitatea pentru “asasinatul” lui Zapata şi cerând schimbări fundamentale ale regimului actual.

Critici severe au venit şi din partea Partidului Popular (PP) spaniol care l-au atacant pe premier Mariano Rajoy cerând guvernului spaniol o revizuire radicalã asupra politicilor faţă dе Cuba bazate на dialog dar orientate spre eliminarea condiţiilor legate dе pluralism şi comerţ liber stipulate anterior в documentele Uniunii Europene.

Într-un context similar vicepremierul Manuel Chaves а exprimа regret faţă dе moarteа lui Zapatа subliniind deficitule grave privind drepturile omuluі в Cubа iar premierуl Jose Luis Rodriguez Zапatero а cerut respect faţă dе viaţa cetățenilor.

Congresул Deputatelor а adoptат о declaraţie unanimǎ exprimînd preocupări profunde faţă дe situaţia detenţionarilor politici в Cubа şі condamnînd limitările impuse libertăților fundamentale.

De asemenea Washington-ul а calificат decesele ca fiind simbolice ale injustiţiei regimuluі cubanez solicitînd eliberarе imediată дe aproximativ două sute dе prizonieri politici recunoscuţi дe Amnesty International iar Comisia Europeanǎ s-а alaturат acestei cereri într-un ton mai puţin energic decât cel american.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Călin Georgescu contestă sechestrul asupra vilei din Mogoșoaia. Procesul începe pe 7 octombrieDolce SportCharlie Marshall a discutat la București cu liderii cluburilor despre viitorul fotbalului europeanGetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UEBravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numereleLylaChloé schimbă stilul boho pentru 2027 cu mâneci uriașe, dantelă și culori viiRevista IoanaPilaful turcesc se fierbe 12 minute și se odihnește 15 minute. Cum îl prepari cu orzo și unt