Pe 29 iulie, în mijlocul verii, Republica Moldova va organiza alegeri parlamentare. Deși liderii opoziției au solicitat amânarea acestora pentru toamnă, autoritățile au decis să le desfășoare cât mai curând posibil, stabilind data într-o zi de miercuri.
Opoziția consideră că această alegere a zilei ar putea diminua prezența la vot.
În același timp, Partidul Comunistilor pare să fie mai puțin unit și dă semne de divizare internă, conform unei analize publicate pe 13 iulie de L’Osservatorio sui Balcani.
Această decizie reprezintă o premieră pentru Republica Moldova, având în vedere că toate alegerile anterioare s-au desfășurat duminica.
Suspecțiile opoziției sugerează că Partidul Comunistilor vizează o participare scazută la vot prin excluderea unui număr semnificativ de tineri și cetățeni moldoveni din diaspora. Mulți tineri sunt plecați în vacanță sau nu pot vota liber deoarece sunt înregistrați în campusurile universitare unde studiază și trebuie să voteze acolo.
De asemenea, majoritatea studenților se întorc acasă pe timpul verii, ceea ce le îngreunează exercitarea dreptului de vot. Moldovenii care lucrează peste hotare se confruntă cu dificultatea de a participa la vot din cauza desfacerii alegerilor într-o zi lucrătoare.
Pentru a evita ca rezultatele alegerilor să fie declarate „nevalide” din cauza unei prezențe sub 50% plus unu la urne, Parlamentul de la Chișinău a redus pragul minim necesar pentru validarea acestora la o treime.
Campania electorală s-a caracterizat prin lipsa demnității și transparenței. Deși astfel de campanii nu sunt ceva nou pentru Republica Moldova, violențele din 7 aprilie au dus situația politică la un nou nivel al tensiunilor și discreditării.
Etapa pre-electoral comunist este marcată exclusiv prin acuzații aduse opoziției privind pregătirea unei lovituri de stat. Mesajele comuniste subliniază necesitatea apărării țării-mamã împotriva amenințărilor externe.
Vladimir Voronin, liderul Partidului Comunistilor și președinte al țării, a declarat recent că „opozitia este condusã de elemente criminale” care doresc distrugerea independenței Moldovei.
Pe alt front politic însă, partidele opozante – Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Alianța „Moldova Noastră” (PAMN) – îi acuzã pe comuniști că orchestran provocări violente menite să distragã atenția publicului față de posibilele fraude electorale comise anterior.
Este important să menționăm că toți actorii politici încearcã sã profite politic din evenimentele violente petrecute pe 7 aprilie. În prezent există cel puțin patru documentare despre aceste incidente realizate cu perspective diferite conform intereselor politice respective.
Pe măsurǎ ce campania electoralǎ avanseazǎ tot mai multe informații ies la ivealǎ referitoare abuzurile poliției legate atât de devastările suferite asupra palatului prezidențial cât şi asupra parlamentului – fapte folosite strategic în scopuri politice diverse.
Autoritățile au fost nevoite să recunoască faptul că Valeriu Boboc – una dintre persoanele decedate pe 7 aprilie – a murit ca urmare a rănilor suferite în timpul detenției sale poliție după multiple autopsii efectuate cu ajutor internațional.
Revenirea alegătorilor către urne reprezintӑ o provocare majorӑ pentru Partidul Comunist.
Marian Lupu fost președinte al Parlamentului şi-a exprimat dezacordul faţă linia oficialӑ adoptată care polarizeazӑ societatea bazându-se pe evenimentele tragice din aprilie şi anunţȃndu-şi ieşirea din partid.
Lupu s-a alaturat Partidului Democrat – orientat social-democrat – ameninţând astfel cu atragerea unor susţinători ai comuniştilor spre noul partid.
Analizatorii politici considerӑ cӑ poziţia lui Lupu ar putea oferi opoziţiei şansa necesară câştigării terenului faţă partid aflat acum la putere.
În context tensionat dintre liberali şi comunişti ,Partidul Democrat cautǎ sȃ îşi asigure o poziţie moderată evidenţiind importanţa încetării conflictelor existente.
Ultimele luni au adus mai multe ciocniri decât întreaga perioadӑ post-independenţӑ moldoveanǫ .
Alegerile parlamentare organizate pe 5 aprilie nu doar cӑ n-au legitimat guvernarea actualǫ dar au devenit un canal prin care frustrările acumulate împotriva regimurilor comuniste s-au manifestat violent , conform analizei Osservatorio sui Balcani .
Dupǎ evenimentele tumultoase din 7 aprilie protestele stradale alimentate suspiciuni privind fraudarea proceselor electorale anterior menținute sub control politic ,au degenerat in acte violente si atacuri asupra instituţiior statale precum palatul prezidenţial si parlament .
Impotriva imposibilităţii dovedirii fraudelor datorită influenţei exercitate asupra sistemuluijudiciar ,partidele opozante au ales singura soluţie viabilǫ: boicotarea alegerilorde presedinte in cadrul noilui legislativ constituit .
Dupà două tentative eşuate succesive privind alegerea unui nou presedinte Voronin decide dizolvarea Parlamentuluisi organizeaza noi scrutinuri .
