Cât costă o zi liberă în Europa? Danemarca renunță la o sărbătoare pentru 400 de milioane de euro

Danemarca a oferit un răspuns brutal în 2024 la o întrebare incomodă: cât costă, de fapt, o zi liberă plătită? Guvernul a anulat Marea Zi a Rugăciunii, o sărbătoare luterană veche de aproape 340 de ani, nu din motive teologice, ci pentru a finanța cheltuielile militare. Măsura, estimează Copenhaga, va genera venituri fiscale suplimentare de aproximativ 3 miliarde de coroane daneze (400 de milioane de euro) pe an.

Precedentul danez: O sărbătoare pentru armată

Banii obținuți din eliminarea acestei zile libere sunt necesari, spun oficialii, pentru a împinge cheltuielile de apărare spre ținta NATO de 2% din PIB. Decizia a trecut de parlament în februarie 2023 și a intrat în vigoare anul următor, declanșând proteste de stradă și un val de concedii medicale neoficiale în ziua în care ar fi trebuit să fie prima sărbătoare anulată. Pe bune, au renunțat la o tradiție de secole pentru armament.

Și nu este un caz singular. Portugalia a anulat patru sărbători legale în 2012, în plin program de austeritate post-criză. Două sărbători civile (Ziua Republicii și Restaurarea Independenței) și două religioase (Corpus Christi și Ziua Tuturor Sfinților) au fost eliminate, pentru a fi reintroduse toate patru în 2016, după ce perioada cea mai grea a ajustării fiscale trecuse.

Cât pierde economia la fiecare zi liberă?

Dar cum se calculează, mai exact, acest cost? O analiză a economiștilor Lucas Rosso și Rodrigo Wagner, citată inclusiv de FMI, a studiat date din aproximativ 200 de țări între anii 2000 și 2019. Ei au descoperit că elasticitatea PIB-ului în funcție de zilele lucrătoare este de aproximativ 0,2. Asta înseamnă că fiecare zi liberă suplimentară anulează aproximativ 0,08% din producția anuală, o cifră mai mică decât s-ar crede la prima vedere, deoarece cheltuielile din turism și ospitalitate compensează parțial pierderea.

Efectul este cel mai pronunțat în sectorul manufacturier și abia se simte în industrii precum mineritul sau agricultura, care oricum funcționează non-stop.

Cifrele se adună rapid.

Spre exemplu, cu un PIB de peste 4,3 trilioane de euro în 2024, fiecare zi lucrătoare ratată în Germania înseamnă o producție nerealizată de circa 3,4 miliarde de euro, înainte de a lua în calcul orice compensare.

Harta sărbătorilor în Uniunea Europeană

Iar diferențele între statele membre UE sunt izbitoare. Conform EURES (portalul Serviciilor Europene de Ocupare a Forței de Muncă), Lituania și Cipru au câte 15 sărbători legale în acest an. La polul opus se află Germania, cu doar 9 sărbători naționale, la care se adaugă însă zile libere specifice fiecărui land federal.

Media la nivel continental era de 11,7 zile, potrivit Eurostat. După eliminarea Marii Zile a Rugăciunii, Danemarca a rămas cu 10 sărbători legale. Această diferență are consecințe fiscale reale. O țară cu 15 sărbători, comparativ cu una cu 9, renunță la echivalentul a aproximativ 0,48% din PIB anual, conform modelului Rosso-Wagner. Pentru Lituania, a cărei economie a fost de circa 79 de miliarde de euro în 2024, asta se traduce într-o diferență de producție noțională de aproximativ 360 de milioane de euro pe an față de Germania.

Productivitate și fericire, dincolo de cifre

Numai că economiștii sunt atenți să nu trateze zilele libere ca pe o risipă pură. Același document FMI privind Danemarca notează că relația dintre orele lucrate și producție nu este liniară: cu cât oamenii muncesc mai mult, cu atât fiecare oră suplimentară devine mai puțin productivă. O forță de muncă bine odihnită poate susține o productivitate orară mai mare pe parcursul întregii săptămâni de lucru.

Studiul realizat de Rosso și Wagner a mai constatat un detaliu interesant. Anii cu mai multe sărbători legale tranzitorii sunt asociați cu mai puține accidente de muncă și cu o creștere măsurabilă a fericirii raportate pe termen scurt. E drept că acești factori nu apar în calculele PIB, dar contează enorm pentru o evaluare completă a bunăstării unei națiuni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaNu alege polistirenul extrudat doar după grosime. Ce valori să verifici în funcție de locul în care îl monteziNews24Blocajele liceenilor francezi au fost însoțite de peste 5.000 de rețineri de luniDolce SportGică Hagi își asumă eșecul cu 0-6 în Polonia și exclude discuțiile despre demisie pentru două zileGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții aziLylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani