CE şi-a ales ca ţintă specială Bulgaria şi a fost mai puţin severă cu România

În rapoartele de etapă al Comisiei Europene (CE) privind reforma justiţiei în România şi Bulgaria, executivul european a criticat cele două ţări pentru lipsa de progrese în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, cerând celor doi noi membri ai blocului să facă din adoptarea reformei o prioritate naţională şi să continue eforturile de schimbare.

Presa internaţională relevă că raportul a avut drept ţintă specială Bulgaria, fiind mai puţin sever, dar în continuare critic, cu România. Potrivit RTTNews, cele două ţări balcanice au fost admise în 2007 cu condiţia de a fi supuse aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), care trebuia să urmărească eforturile de reformă în zonele slabe identificate de către Comisia Europeană.

În rapoartele privind progresele, publicate marţi, Comisia a declarat că supravegherea UE privind cele două ţări balcanice se poate prelungi atât timp cât consideră necesar. Cu toate acestea, nu le mai ameninţă cu sancţiuni, o opţiune care a fost valabilă doar pentru primii trei ani de la aderare.

Comisia a fost mai puţin severă, deşi încă critică cu România. Ea a observat că, în pofida unor progrese în reforma sistemului judiciar, România nu a manifestat consecvenţă în punerea în aplicare a modificărilor.
Bruxellesul a cerut Bucureştiului să sporească numărul personalului din sistemul judiciar, să aprobe noile coduri de procedură civilă şi penală, precum şi să abordeze întârzierile, incoerenţa şi clemenţa cu care se ocupă de cazurile de corupţie la nivel înalt.

Ministrul român al justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis adoptarea rapidă a codurilor de procedură penală şi civilă, precum şi un proiect de lege care ar putea scurta procedurile în instanţă. „Vom continua să sprijinim stabilitatea instituţională pentru a lupta împotriva corupţiei şi a garanta independenţa sistemului judiciar”, a adăugat el.

EUObserver relevă că UE a făcut evaluări amestecate ale progreselor înregistrate de România împotriva corupţiei. Potrivit unor declaraţii recente, România şi Bulgaria fac presiuni, din raţiuni politice, asupra CE să supună Croaţia aceluiaşi gen de monitorizare, ceea ce va însemna că ultimele nou intrate nu vor fi singurele ţări din UE cu un sistem judiciar deficitar.

CE a luat apărarea mecanismului de monitorizare specială a statului de drept în Bulgaria şi România, în pofida rezultatelor limitate înregistrate la trei ani de la aderarea celor două ţări la blocul european. Acestea mai au încă „multă muncă” de depus şi nu au reuşit să pronunţe condamnări în cazurile de corupţie la nivel înalt, în timp ce corupţia obişnuită încă se pedepseşte cu sentinţe „indulgente”, se spune în raport.

Constatările ridică întrebări cu privire la utilitatea exerciţiului de monitorizare al Comisiei, din moment ce critica sistematică pare să fi avut un impact redus la Sofia şi Bucureşti, subliniază EUobserver. Atât Bulgaria cât şi România au convenit în 2007, când au aderat la UE, că trebuie să facă obiectul unei monitorizări fără precedent din partea Comisiei Europene pentru a opri corupţia şi reţelele de crimă organizată. Cu toate acestea, după aderare pârghiile Comisiei pentru realizarea de progrese au pierdut din greutate.

Instituit iniţial pentru o perioadă de maximum trei ani, controlul a fost extins anul trecut pentru o perioadă nedeterminată, în ciuda lobby-ului din ambele capitale pentru o strategie de ieşire.
La prezentarea celor două documente, marţi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a apărat sistemul de monitorizare drept un „instrument valoros în menţinerea procesului de reformă pe făgaşul cel bun” şi a evidenţiat unele succese – menţinerea unităţii speciale anti-corupţie de urmărire penală în România şi emiterea de noi legi privind conflictul de interese şi frauda în Bulgaria.

Noul guvern de la Sofia, care a venit la putere în vara trecută, tocmai pe o platformă anti¬corupţie, a adoptat unele dintre recomandările făcute de Bruxelles, în ultimii ani, cum ar fi echipele comune de anchetă privind abuzul de fonduri UE şi criminalitatea organizată. Dar Comisia este în continuare prudentă în lauda acestora şi a subliniat necesitatea de a vedea mai multe rezultate pe teren.

În România, pe de altă parte, politicienii au avut un interes scăzut în reformele din a doua jumătate a anului 2009, în condiţiile în care au fost ocupaţi cu campania pentru alegerile prezidenţiale. Numai procurorii speciali anti-corupţie sunt lăudaţi pentru menţinerea unui nivel constant de noi investigaţii şi puneri sub acuzare.
„Acţiunea privind toate recomandările Comisiei Europene ar trebui să devină o prioritate naţională”, a subliniat Gray.

Bulgaria mai trebuie să opereze reforme judiciare profunde, în timp ce magistraţii din România trebuie să fie stimulaţi în continuare să modernizeze sistemul, a adăugat el. „Critici repetate nu înseamnă critici inutile, ci o cale spre schimbare”, a declarat europarlamentarul român de centru-dreapta, Monica Macovei, pentru EUObserver.
Fost ministru al justiţiei la scurt timp după ce România a aderat la UE, d-na Macovei a afirmat că, în UE, cooperarea judiciară se bazează pe încredere reciprocă şi „nu va exista încredere în sistemul justiţiei româneşti dacă nu au loc unele schimbări”.

Site-ul mai relevă că Transparency International, organismul care monitorizează corupţia, a salutat evaluarea Comisiei şi a subliniat necesitatea „de a asigura separarea ireversibilă a puterilor între legislativ, executiv si sistemul judiciar.”
Recomandările CE pentru Bulgaria şi România îşi pierd din intensitate, relevă Euractiv. Într-o atmosferă de ‘déja vu’, CE a criticat Bulgaria şi România pentru deficienţe legate în mod primordial de sistemele lor judiciare.

A fost cel de-al şaselea dar nu şi ultimul dintre rapoartele publicate de executivul UE ce vizează încurajarea guvernelor ambelor ţări să-şi întărească sistemele deficitare de aplicare a legii.
Cu prilejuri similare în trecut, sala de presă a fost plină cu jurnalişti, dar foarte puţini reporteri au fost prezenţi de data aceasta când purtătorul de cuvânt al CE şi-a prezentat raportul.

O posibilă explicaţie pentru slabul interes faţă de rapoartele de monitorizare de anul acesta ar putea fi legată de faptul că UE nu mai foloseşte „clauza de salvgardare” împotriva ultimilor sosiţi în club. La 1 ianuarie 2010, la trei ani de la aderarea Bulgariei şi României, UE a fost incapabilă să declanşeze clauza. „Comisia poate lătra dar nu muşcă”, le-a spus un jurnalist occidental colegilor săi de la Sofia şi Bucureşti.

In opinia EUbusiness, raportul a avut drept ţintă specială Bulgaria, citând continuu rezultatele slabe „ale sistemului judiciar în investigarea cazurilor de corupţie şi criminalitatea organizată”. „Nici societatea bulgară, nici partenerii săi nu sunt mulţumiţi de sistemul de justiţie”,a declarat ministrul bulgar al justiţiei, Margarite Popova, la postul national de radio. „Sistemul judiciar trebuie să demonstreze că este independent şi produce rezultate concrete”, a mai spus ea.

Comisia a fost mai puţin severă, dar încă critică cu România, unde „ritmul progreselor nu a fost menţinut” în ceea ce priveşte reformele. Aceasta a adăugat că nu a existat nicio îmbunătăţire a calităţii în ceea ce priveşte numirile, în timp ce sistemul judiciar a fost „subminat de pierderi nete de personal.” Nu au existat „rezultate concrete” vizibile care să arate că sistemul judiciar s-a ameliorat, înregistrându-se întârzieri grave în cazurile de corupţie şi sentinţe prea uşoare de către instanţele judecătoreşti.

Potrivit EUbusiness, raportul va accentua sentimentul în rândul unora că Bulgariei şi României li s-a permis să se alăture UE înainte de a fi pregătite, in euforia care a urmat după căderea Cortinei de Fier in Europa.
Şi agenţia de presă americană Bloomberg ţine să sublinieze că cele două ţări de la Marea Neagră au aderat la UE în 2007, cu avertismente că trebuie să intensifice lupta împotriva corupţiei.

România va primi 32 miliarde de euro ajutor acordat de UE în 2013, iar Bulgaria poate obţine 11 miliarde de euro. Avertismentele UE au determinat anchetarea unor miniştri, oameni de afaceri şi parlamentari, dar niciuna dintre ţări nu a reuşit să condamne vreun înalt politician, cu excepţia unor cazuri de corupţie minore care implică primari şi ofiţeri de poliţie.

Bloomberg subliniază că, de la ultimul raport al UE, în ambele ţări au venit la putere noi guverne care au promis să eradicheze corupţia şi să lupte împotriva recesiunii severe. UE a suspendat 500 de milioane euro în subvenţii pentru Bulgaria, în 2008, pe suspiciuni de corupţie şi a deblocat majoritatea fondurilor în 2009 şi 2010, după ce ţara a reformat agenţiile care se ocupă de distribuirea fondurilor.

Guvernul premierului Boiko Borisov a arestat mai mulţi membri ai grupurilor de crimă organizată implicate în răpiri, racket, trafic de droguri şi prostituţie. Trei miniştri din guvernul socialist anterior au fost anchetaţi pentru abuz în serviciu. Nimeni nu a fost condamnat.
Raportul a recomandat României să promoveze măsuri de prevenire a corupţiei la nivel înalt şi să monitorizeze mai bine eficienţa sistemului judiciar în procese de corupţie, să amelioreze transparenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei din administraţiile locale.

„Raportul trimite mesajul că toate forţele politice trebuie să sprijine reformele necesare în sistemul de justiţie,”, a declarat ministrul român al justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferinţe de presă televizate la Bucureşti. „Raportul care urmează să fie emis în această vară este un moment-cheie şi în următoarele zile vom lansa o strategie pentru dezvoltarea sistemului de justiţie în 2013.”, a mai spus el.

European Voice subliniază la rândul ei că această monitorizare continuă a performanţelor României şi Bulgariei, de la aderarea lor la UE în 2007, este una dintre condiţiile impuse de Uniune pentru a sprijini asimilarea deplină a noilor state membre.
Potrivit unui editorial publicat de Novinite, pentru prima dată de când Bulgaria a aderat la UE, „pozitiv” este un cuvânt care poate fi folosit pentru a descrie un raport al Comisiei Europene (CE) privind reforma justiţiei în Bulgaria.

Această schimbare de ton i-a surprins pe mulţi analişti atât din Bulgaria cât şi în străinătate, dar nu şi pe premierul bulgar Boiko Borisov, după cât se pare. Borisov, la fel de încrezător ca întotdeauna, a folosit momentul pentru a-şi promova realizările de scurtă durată ca premier şi s-a concentrat pe utilizarea cuvintelor „voinţă politică” în Rapoartele de etapă al CE privind Bulgaria şi România.

Chiar şi criticii acerbi ai lui Borisov trebuie să recunoască acum că acest lider carismatic a plasat Bulgaria pe făgaşul cel bun, chiar dacă mai este un drum lung de parcurs, în condiţiile în care în Bulgaria, care se confruntă cu o rată tot mai mare a şomajului şi un număr mare de proiecte energetice şi de transport cu probleme, guvernul dispune de finanţe reduse, scrie Novinite.

Ambele probleme pot fi, desigur, puse în seama guvernului anterior care a lăsat în urmă haos si distrugere la fiecare colţ, scrie editorialul. Este de asemenea adevărat că raportul privind Bulgaria a fost mai pozitiv decât cel privind România vecină, care a rămas în urma presiunilor pentru schimbare făcute de Borisov, este de părere Novinite.

Ministrul bulgar de interne Ţvetan Ţvetanov poate fi mulţumit pentru cea mai mare parte a punctelor pozitive – arestarea unor figuri-cheie ale mafiei, măsurile de combatere a corupţiei şi a contrabandei şi altele. Cu toate acestea exact aici se opresc măsurile pozitive – după operarea arestărilor procurorul fiind nevoit să se lupte cu cel mai dezastruos şi mai corupt sistem judiciar din Europa, care, dacă nu se va schimba va opri orice progrese ale ţării.

Modernizarea sistemului judiciar în Bulgaria nu are nevoie doar de legi şi idei noi, ci necesită o revizuire totală a sistemului de jos în sus – demitere în masă a judecătorilor corupţi şi un sistem care să fie deschis controlului public mai degrabă decât să fie blocat în spatele uşilor închise. Este de sperat ca actualul guvern de centru-dreapta să aibă „voinţa politică” să realizeze o astfel de sarcină mamut.

În ceea ce priveşte critica sistemului judiciar în raportul CE, Borisov i-a informat pe toţi cei implicaţi în eşaloanele superioare ale sistemului judiciar să citească cu atenţie raportul şi să elaboreze propriul lor plan care să ducă la autoreformare.
Din păcate, aceasta este o abordare greşită, crede Novinite, deoarece nu există absolut nicio şansă ca persoanele care sunt în prezent implicate în sistem să fie fi capabile să se „autoreformeze”. Practicile corupte sunt adânc înrădăcinate şi nu pot fi îndepărtate ca spuma cu linguriţa, ci cu polonicul!

Raportul CE s-a concentrat pe corupţia magistraţilor, în dosare la nivel înalt. Deşi aceste cazuri sunt desigur de mare importanţă este posibil ca CE şi guvernul bulgar să nu fi identificat încă principala problemă – sistemul juridic actual nu le permite „cetăţenilor normali” acces la justiţie – în condiţiile în care există costuri judiciare ridicate şi un sistem înfundat, ceea ce înseamnă că bulgarii au şansa de a-şi face auzite vocile doar în cea mai extremă dintre circumstanţe.

Referindu-se la Bulgaria, agenţia Focus relevă că, deşi meritul iniţiativelor Sofiei poate fi evaluat numai după ce acestea vor avea rezultate concrete, totuşi ele demonstrează o recunoaştere sporită a faptului că sunt necesare reforme substanţiale şi profunde. Agenţia bulgară subliniază la rândul ei că monitorizarea privind justiţia şi afacerile interne rămâne în vigoare.

„Din păcate, Bulgaria are nevoie de acest raport de monitorizare. Până când cineva din străinătate nu arată cu degetul ceva, Bulgaria nu va lua măsuri. Accept acest lucru cu toate constatările; am lucrat la ele. Raportul spune că am luat deja măsuri privind unele dintre constatări şi rezultatele îşi vor găsi un loc în raportul din luna iulie”, a declarat premierul Boiko Borisov.

El a mai precizat: „Din moment ce ne-au acceptat cu acest sistem judiciar nereformat, acum el ar trebui să aibă un rol de primă mărime în cadrul reformelor”. În opinia lui Borisov, partidele din coaliţie şi preşedintele ar trebui să fie făcuţi responsabili pentru criticile UE cu privire la sistemul judiciar. Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a apreciat raportul drept obiectiv, realist şi corect.

El a fost de părere că anumite măsuri mai insistente şi recomandările vor disciplina procesul şi vor conduce la finalizarea proceselor în termene rezonabile iar o creştere a condamnărilor va fi fi raportată în lunile următoare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata