Pe măsură ce situaţia din Grecia continuă să se înrăutăţească, cresc temerile că alte ţări europene s-ar putea afla în situaţia de a fi incapabile să-şi plătească datoriile, scrie Deutsche Welle, care a analizat situaţia unora dintre candidatele la acest statut „care stau la coadă în spatele Atenei”.
În cercurile financiare, aceste ţări sunt cunoscute sub acronimul ‘PIGS’ – ‘Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania’ sau uneori ‘PIIGS’ incluzând şi Italia în rândul statelor care riscă să ajungă în faliment în viitorul apropiat. Numitorul comun al acestor state din eurozonă, scrie Deutsche Welle, este un deficit bugetar în creştere, combinat cu o slabă creştere economică.
Portugalia: Experţii financiari susţin că pentru a se menţine pe linia de plutire, Lisabona va avea nevoie de cel puţin 20 de milliarde de euro – cel mai probabil sub formă de titluri de stat. Datoriile, totalizând 6 milioane de euro, ar urma să fie plătite până la sfârşitul lunii mai. Chiar dacă datoria Portugaliei nu se poate compara cu cea a Greciei, baza sa economică este la fel de slabă.
Competiţia pentru locurile de muncă este în declin, pe măsură ce din ce în ce mai multe sectoare ale economiei nu mai pot ţine pasul cu cele din alte zone ale Europei şi lumii. În plus, cele mai multe companii sunt îndatorate, iar problemele bugetare cresc riscul de insolvenţă. Deşi guvernul de la Lisabona a încercat să lanseze un pachet masiv de măsuri de austeritate, acesta a fost întâmpinat cu proteste pe întreg teritoriul ţării.
Irlanda: Spaţii de birouri şi străzi comerciale goale, case de vânzare – acestea sunt semnele indiscutabile că Irlanda a fost lovită de criză. Valoarea proprietăţilor a scăzut în multe oraşe cu până la 50%, iar mulţi dintre cei care au făcut împrumuturi extravagante după boom-ul economic din anii ’90 sunt în imposibilitatea de a le plăti.
Italia:
Chiar dacă actuala datorie a Italiei, de 5,3% din PIB, este relativ scăzută faţă de cea a celorlalte ţări din PIGS, valoarea totală a datoriilor în Italia este peste dublul limitei permise – situându-se la un uluitor 117% din PIB. Spania: Datoriile totale ale Spaniei se ridică la aproximativ 66% din PIB, cu nivelurile din 2010 apropiate de 100 procente.
Ratele dobânzii pe care trebuie să le plătească Madridul pentru împrumuturile sale guvernamentale sunt încă suportabile, deşi în creştere. Cu toate acestea, spaniolii au fost şocaţi să afle miercuri, 28 aprilie, că Standard and Poor ‘s le-a retrogradat ratingul pentru datorii. În afara eurozonei: Ungaria, Letonia şi România au primit ajutor financiar de la UE şi FMI pentru a evita falimentul.
România a primit un pachet combinat de întrajutorare de 20 de miliarde de euro din partea UE, FMI şi a Băncii Mondiale. FMI a suspendat tranşele către România în iarna trecută, ca urmare a faptului că Bucureştiul nu s-a conformat cerinţelor stricte ale creditorului, relevă Deutsche Welle. De atunci, noul guvern de la Bucureşti a promis că situaţia se va îmbunătăţi şi în prezent îi este permis din nou să obţină finanţare.
În ceea ce prieşte ţările Europei din afara UE: Ucraina a obţinut 12,2 miliarde de euro de la FMI, în 2009, însă tranşele au fost suspendate după ce ţara nu a implementat măsurile de austeritate. De asemenea, cu o finanţare de 2 miliarde de euro, Belarusul este puternic îndatorat FMI.
Potrivit Deutsche Welle, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Republica Moldova au solicitat la rândul lor ajutor de până la 3 miliarde de euro. Moldova, cea mai săracă ţară europeană, va primi 425 de milioane de euro fără dobândă, până în 2011.