Externe

Comportamentul alimentar al francezilor se schimbă

Transformarea percepției asupra alimentației: De la necesitate la plăcere

În urmă cu aproape 15 ani, consumul de alimente era privit în principal ca o necesitate vitală. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Prevenire și Educație în Domeniul Sănătății (INPES) și publicat pe 26 ianuarie, 2008, plăcerea gustativă a devenit un motiv esențial pentru mâncat pentru aproximativ 26,5% din adulți. Această tendință este mai pronunțată în rândul persoanelor cu venituri mai mari și un nivel educațional ridicat, conform analizei efectuate de ziarul Le Monde.

Un alt aspect semnificativ este sănătatea, care reprezintă o preocupare pentru 22% dintre respondenți, fiind mai frecvent menționată de femei și seniori. Totuși, importanța acestui factor scade în perioadele economice dificile. Pascale Hébel, directoare la Credoc, subliniază că „în momentele de criză sănătatea devine o prioritate secundară; alimentația se transformă într-o sursă accesibilă de plăcere”. În plus față de aceste considerații legate de sănătate, aproximativ 23,6% dintre participanți considerau mâncatul ca fiind esențial pentru supraviețuire.

Pe măsură ce veniturile cresc și nevoile nutriționale sunt satisfacute mai ușor, comportamentele alimentare sunt influențate tot mai mult de factori psihologici. Nutriționista Corinne Delamaire și economista Hélène Escalon afirmă că indivizii aleg din ce în ce mai des alimente care le oferă satisfacție gustativă sau care le economisesc timp.

Statisticile arată o creștere semnificativă a consumului produselor semipreparate (congelate sau conserve), ajungând la 47,3% din populație în 2008 comparativ cu doar 32,2% în anul 2002. Delphine Courtier din cadrul Picard explicitează această tendință prin faptul că „timpul limitat determinat oamenii să opteze pentru mese rapide dar gustoase”.

Deși piața preparatelor proaspete a avut un trend ascendent până în anul 2007 , aceasta s-a stabilizat apoi iar ulterior a început să scadă ușor pe fondul crizei economice declanșate după aceea. Din același an s-a observat o reducere a consumului produselor procesate și o revenire către gătitul acasă datorită costurilor reduse asociate acestuia.

În ciuda faptului că trei sferturi dintre francezi susțin că au un regim alimentar echilibrat – afirmație care s-a îmbunătățit constant din anul 1996 – alimentele bogate în graseimi sau zaharuri continuu să fie prezente într-o proporție considerabil mare in dieta lor zilnicã . Doctorul Thanh Le Luong subliniazã cã eforturile trebuie concentrate asupra promovării recomandările nutriţionale referitoare la lactate şi carne.

Interesant este faptul că numărul celor care au consumat produse bio cel puțin odată pe parcursul ultimelor două săptămâni a crescut semnificativ: doar 6.2% erau utilizatori ai acestor produse in anul ’96’, iar cifra aceasta ajunsese deja la aproape38 % in ’08’. Pe lângã acestea însă se remarcã si cresterea consumului produselor zaharoase (75.2%) comparativ cu anii anteriori (72%), precum si băuturile dulci – având acum o ratǎ alarmantǎ printre adolescenţi (43%).

Structura meselor s-a simplificat considerabil; atât prânzul cât şi cina constau adesea doar într-un singur fel principal sau chiar două preparate simple . De asemenea , mesele luate singur devin tot mai frecvente , fenomen explicabil prin creşterea numărului familiilor monoparentale .

Prezenţa televizorului pe timpul meselor poate influenţa negativ obiceiurile alimentare; statisticile arată că una din cinci persoane urmăresc televizorul dimineaţa , iar proporţia creşte până la jumătatea populaţiei când vine vorba despre cinĂ . Cu toate acestea , interacţiunea familialǎ rămâne crucialǎ ; peste optzeci % dintre francezi afirmând cӑ mesele împreunӑ sunt importante .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
alimentatie Comportament alimentar educatie francezi Franța psihologie sanatate schimbare