Corupţia aruncă o umbră asupra României

Pe 22 noiembrie, românii nu vor alege doar un nou președinte, ci și viitorul guvern al țării, conform analizei publicate de European Voice pe 19 noiembrie 2009.

Un ministru a avertizat în luna septembrie că se pot produce fraude semnificative în ziua alegerilor. Această declarație i-a adus demiterea lui Dan Nica, ministrul social-democrat de la interne. Plecarea sa din funcție a dus la retragerea partidului său din coaliția guvernamentală cu Partidul Democrat Liberal (PDL), provocând astfel prăbușirea cabinetului condus de Emil Boc printr-o moțiune de cenzură adoptată de parlament.

Observatorii internaționali au declarat că nu au fost identificate nereguli în campania electorală; totuși, reacțiile generate de afirmațiile lui Nica au creat un climat tensionat pentru desfășurarea alegerilor și subliniază provocările imediate cu care se va confrunta noul președinte: formarea unui guvern stabil. După căderea guvernului Boc pe 13 octombrie, PDL a rămas la putere, afirmă Alina Mungiu-Pippidi, președintele Societății Academice din România.

Între timp, Traian Băsescu și parlamentul s-au aflat într-un conflict privind constituirea noului executiv. Opoziția – inclusiv PSD – își dorește un guvern condus de Klaus Iohannis, primarul Sibiului; însă Băsescu, liderul PDL-ului, a refuzat să colaboreze pentru formarea unei coaliții și a încercat fără succes să formeze un cabinet minoritar cu susținători apropiați.

Românii se vor confrunta duminică cu întrebări esențiale: ar trebui să-l mențină pe Băsescu în funcția prezidențială și cum pot soluționa cel mai eficient impasul legat de noul guvern? Dacă voturile vor reflecta rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, Mircea Geoană ar putea câștiga; totuși românii nu aleg tradițional președintele bazându-se exclusiv pe opțiunile partidelor. Deși Băsescu pare favorit în sondaje, competiția este extrem de strânsă.

Bătălia electorală s-a intensificat când Bäsecu a anunțat inițial intenția sa de a dizolva parlamentul și convoca alegeri anticipate dacă va câștiga scrutinul prezidențial; ulterior însă s-a răzgândit. Această incertitudine sugerează o posibilitate realității unor luni pline de dispute politice iar o majoritate legislativã ostilã lui Bäsecu ar putea duce la ani dificili între preşedinte şi executiv.

O victorie pentru Geoanã ar facilita formarea unui guvern majoritar; totuşi alianţa PSD cu partidele adverse lui Bäsecu rămâne fragilã. Indiferent cine va conduce viitorul cabinet se va confrunta cu provocări economice uriaşe. Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o contracție economicã între 7% şi 8%, iar autorităţile române sunt nevoite să solicite împrumuturi urgente ce depãsesc suma totalã aproximativã de 20 miliarde euro atât din partea FMI cât şi Uniunii Europene (UE).

Amânările plăților acestor transe sunt cauzate tocmai datorită instabilității politice actuale. Fără un executiv legitim ales prin vot parlamentar nu există nici buget pentru anul următor iar reformele cerute internațional rămân neimplementate.
FMI susține existența unui „consens larg” între principalele partide politice românești privind reducerea deficitului bugetar care atinge acum niveluri alarmante – aproximativ 8% din PIB – până la circa 5.9% în anul următor.
Totodatǎ există divergențe semnificative între propunerile diferitelor formațiuni politice: grevele sindicatelor nu l-au împiedicat pe Bäsecu să-şi promoveze agenda bazată pe austeritate chiar dacă șomajul atinge deja praguri ridicate – estimativ peste 8%.

Această platforma austerǎ devine atractivǎ pentru mulţi cetățeni având in vedere apelurile repetate ale lui Bäsecu către reducerea numărului parlamentarilor dar şi promisiunile sale adresate fermierilor.
În contrast Geoanā pledează pentru creşterea investiţiilor publice ca soluţie necesară.
Recesiunea economicǎ complicǎ gestionarea fondurilor europene ceea ce face ca principalii candidaţi sǎ abordeze problema managementului eficient al acestora ca fiind crucialӑ.

Mungiu-Pippidi observӑ cӑ liberal-ul Crin Antonescu – clasat al treilea în cursa electoralӑ – are potenţial decizional important într-o eventualӑ coaliţie viitoare solicitând schimbări radicale inclusiv revizuirea procuraturii anticorupţie.
Dacă aceste modificări vor avea loc acuzațiile legate corupției care stau la baza crizei politice actuale vor continua sӑ influenţeze profund scena politicӑ româneascӑ.<|vq_14466|>

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportMarc Márquez câștigă la Motegi și ajunge la două puncte de liderul Jorge MartínGetPonyA7 ar ajunge la Pașcani în iunie 2027. Ionuț Ciurea explică de ce constructorul a depășit termenulBravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicieLylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă mediciiRevista IoanaDurerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțiosNews24Dunărea va avea debite sub mediile multianuale până în decembrie 2026, la intrarea în România