Externe

Credinţa fără Biserică sau expulzarea religiei din domeniul public în cel privat

Creșterea numărului celor care părăsesc Bisericile tradiționale: o tendință globală

În ultimele zece ani, fenomenul secularizării a câștigat amploare nu doar în Europa, ci și în Statele Unite. Totuși, acest lucru nu implică neapărat că persoanele respective au devenit atei, conform analizei realizate de publicația rusă Gazeta.

Experții observă că în regiunile din Sud – Africa, America Latină și Asia de Sud – religiozitatea continuă să se dezvolte. Aceste zone sunt adesea denumite „sud global”, iar aici islamul devine tot mai influent, alături de protestanții carismatici și catolici.

Un aspect interesant este că viitorul Papal ar putea fi reprezentat de o persoană originară din America de Sud sau Africa. În contrast cu această tendință ascendentă a credinței în sud, frecventarea bisericilor scade constant în Europa de Nord și nici măcar țările din sudul Europei – tradițional asociate cu catolicismul (precum Italia și Spania) – nu fac excepție. Gazeta subliniază faptul că secularizarea este un proces complex ce nu trebuie confundat cu ateismul.

Mai degrabă decât o respingere totală a credinței, asistăm la o mutare a acesteia din sfera publicului către cea privată. Manifestările credinței devin astfel mai subtile. Recenta apariție a „noului ateism” în Europa este marcată prin voci precum Richard Dawkins și AC Grayling care contestă relevanța social-psihologică a religiei; totuși, acești atei nu sunt cei care definesc peisajul religios european.

Conform unui sondaj Eurobarometer realizat într-o țară cunoscut pentru necredința sa precum Franța – unde 33% dintre cetățeni s-au declarat atei – 27% afirmau totuși că au credință într-o „Forță Supremă” sau „Spirit Vital”. Acești indivizi nu pot fi considerați susținători ai lui Dawkins. De asemenea, Cehia prezintă un procent chiar mai mare al celor ce aderau la ideea unei Vibe Supreme: aproximativ jumătate dintre respondenți se identificau astfel. Situația este similarã şi în Scandinavia aparent secularizată.

Astfel reiese clar că dezamărirea față de conceptul tradițional al lui Dumnezeu creștin nu duce automat la abandonarea ideii unui „Principiu Suprem”. Deși aceste persoane pot evita bisericile organizate, ele refuzând materialismul extrem; chiar şi în Marea Britanie există mai mulți oameni spirituali fără apartenențe confesionale (40%) comparativ cu cei organizați (38%).

Prin urmare, odată ce credința ajunge să fie privită ca un aspect privat al vieții individului, aceasta evoluează fără să disparã complet. Un fenomen similar se observã şi in SUA – considerată anterior ca fiind singura națiune imunizată împotriva secularizării datorită specificității sale religioase americane.

Un studiu recent realizat de Pew Forum on Religion and Public Life arată că 28% dintre americani au schimbat cel puțin o datã apartenența confesionalã; dacă includem protestanții care migrează între diferite biserici procentajul ajunge la 44%.

Aceasta situație reflecta natura spiritualității americane cunoscutǎ pentru diversitatea sa manifestǎrilor religioase ce au dus la formarea multor noi comunitati protestante.
Surprinzător însă este faptul cǎ 16% dintre respondenți s-au distanțat complet de orice biserică fără a adera altundeva; printre tinerii între 18-29 ani acest procent ajunge până la unu din patru intervievați.

Cu toate acestea doar 1.6% s-au declarat atei iar 2.4% agnostici; restul identificându-se cu forme non-organizate ale spiritualităţii unde jumătate cautǎ activ sensuri spirituale iar ceilalţi manifestând indiferenţă faţă de religie.
Acest sondaj a stârnit reacţii puternice printre conservatorii americani îngrijoraţi despre soarta credintei lor si despre posibila influenţă negativӑ pe care Europa ar putea-o avea asupra Statelor Unite in ceea ce privește identitatea lor religioasă.

Criticii sugerează cӑ cei care abandoneazӑ religiile organizate sunt aproape atȃtȃrȃnd spre atheism: un pas greşit le-ar putea distruge complet convingerea spiritualӑ.
Totuşi Gazeta argumenteazӑ cӑ aceşti indivizi pot renunţa poate la conceptele tradiţionale ale divinitatii dar rămân deschişi către explorări spirituale profunde recunoscând existenţa unui Principiu Suprem capabil să ofere sens vieţii umane.

Aceasta sugereazӑ cӑ majoritatea acestor oameni vor continua să caute răspunsuri metafizice chiar dacă frecventarea lacaşurilor tradiţionale scade constant iar numărul celor atraşi spre forme alternative ale spirituality creşte treptat.
De asemenea popularitatea unor doctrine precum hinduism sau budism câştigǎ teren deoarece acestea oferǎ perspective asupra puterilor transcendente similare celor întâlnite printre cei dispuşi să exploreze alternativele religiilor organizate.
Vladimir Soloviov anticipa teama Occidentului faţă dе posibilitatea transformării sale într-un spaţiu budist dar Gazeta considerā improbabil acest scenariu având însă certitudinea unei creşteri continue a indivizilor dispuşi să depāşească limitele creştinismului clasic prin sinteze inovatoare ale diverselor sisteme filosofice şi religioase existente astazi .

Aceste tendinte sugereaza ca oamenii aleg sa isi redefineasca propria experienta religiosa intr-un mod personalizat si individualizat , ceea ce va conduce inevitabil spre disparitia formelor traditionale organizate ale cultului . Totusi , dimensiunea etică si metafizică va persista , oferind suport moral si psihologic necesar pentru navigarea provocĂrilor contemporane . Prin urmare , temerile legate dе ascensiunea fanaticilor sud-globalizaţi asupra Occidentului slabit par premature concluzioneaza ziaristii rusi .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Biserica biserici credinta Europa religie SUA traditii