Credinţa fără Biserică sau expulzarea religiei din domeniul public în cel privat

Numarul de persoane care au parasit Bisericile traditionale creste nu doar in Europa, ci si in SUA. Totusi, acest lucru nu inseamna ca respectivele persoane au devenit atei, noteaza cotidianul rus Gazeta.

În ultimul deceniu, in Occident – mai ales in Europa – s-a amplificat fenomenul secularizarii, in timp ce in Sud a continuat avântul religios, considera majoritatea expertilor, care au inventat chiar termenul de “sud global”, denumind astfel Africa, America Latina si Asia de Sud, unde aceasta tendinta ar fi cu precadere evidenta.
Într-o serie de tari din “sudul global” se intareste islamul, in altele prolifereaza protestantii carismatici, dar si catolicii.

Nu intâmplator, drept viitor Papa este vazut un originar din America de Sud sau Africa. Pe de alta parte, frecventarea bisericilor scade in mod stabil in Europa de Nord, si nici in Europa de Sud, considerata in mod traditional fief al catolicismului (mai ales Italia si Spania), lucrurile nu stau mai bine. Cu toate acestea, subliniaza cotidianul rus Gazeta, secularizarea este un lucru destul de complicat, care nu trebuie confundat cu ateismul.

Mai degraba, este vorba despre expulzarea credintei din domeniul public in cel privat. Modul in care se manifesta credinta in acest domeniu este la fel de complicat. În ultimii ani, in Europa s-a facut remarcat “noul ateism”, iar lideri ai sai precum Richard Dawkins si AC Grayling lupta cu religia pe viata si pe moarte, contestând vreun folos social sau psihologic al religiei. Cu toate acestea, nu ateii sunt cei care determina situatia religioasa din Europa.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Eurobarometer Poll, intr-un asemenea fief al necredintei europene precum Franta, unde 33 la suta dintre cetateni s-au declarat atei, 27 la suta cred, totusi, “in Spiritul Suprem sau forta vietii”, iar aceste persoane nu pot fi incluse in categoria sustinatorilor lui Dawkins. De asemenea, in alta citadela a secularizarii, Cehia, adepti ai Vibratiei Supreme sunt si mai multi: jumatate dintre intervievati. Aproximativ la fel stau lucrurile in Scandinavia aparent atee.

Rezulta, subliniaza Gazeta, ca dezamagirea in traditionalul Dumnezeu crestin nu duce la pierderea credintei intr-un “Început Suprem”. Da, asemenea persoane nu frecventeaza bisericile, insa nici materialismul pur nu le este caracteristic. De altfel, chiar si in Marea Britanie credinciosi in afara confesiunilor sunt mai multi decât cei “dintr-un cadru organizat”: 40% comparativ cu 38%.

Prin urmare, ajunsa in domeniul privat, credinta nu se grabeste sa dispara, ci se transforma si capata noi forme. Un asemenea fenomen are loc nu doar in Europa, ci si in SUA, considerata pâna nu demult singura tara care a scapat de secularizare, pastrându-si credinta americana specifica.
Astfel, potrivit unui recent studiu realizat de Pew Forum on Religion and Public Life, 28 la suta dintre americani si-au schimbat macar o data in viata aparteneta confesionala, iar daca in calcul sunt luati si protestantii, care s-au mutat de la o Biserica la alta, procentul creste la 44%.

Acest lucru nu este, in sine, o surpriza: americanii erau cunoscuti intotdeauna pentru zbuc iumul lor spiritual, care a dus la aparitia a numeroase Biserici protestante noi.
Surprinzator este altceva: 16,1% dintre intervievati s-au rupt de o Biserica, fara insa a se ralia alteia. În rândul tinerilor cu vârste cuprinse intre 18 si 29 de ani gestul de neapartenenta la o anumita Biserica a fost asumat de fiecare al patrulea intervievat.

Cu toate ace stea, doar 1,6 la suta dintre ei s-au declarat atei si 2,4 la suta – agnostici. Restul s-au plasat in cadrul unei religii non-organizate. Dintre acestia, jumatate se afla in cautare spirituala, iar alta – manifesta indiferenta religioasa.
Nu este de mirare ca respectivul sondaj a provocat un amplu scandal in rândul conservatorilor americani, care s-au grabit sa bata alarma: credinta noastra este pe moarte, SUA “iau exemplul” batrânei Europe, care is i pierde definitiv identitatea religioasa.

Oamenii care s-au detasat de religia organizata, s-ar afla, in opinia criticilor americani si europeni, cu un picior in rândul ateilor: inca un pas si ei isi vor pierde cu totul credinta. Potrivit ziarului rus, insa, este posibil ca cei care parasesc rândul Bisericilor traditionale sa-si piarda intr-adevar credinta in Dumnezeu transcedental, insa ei nu renunta la cautarile spirituale.

În marea lor majoritate, aceste persoane recunosc existenta Începutului Suprem, care confera sens existentei omului. Înseamna, oare, acest lucru ca urmatorul lor pas va fi renuntarea la o asemenea credinta? Pentru majoritatea acestor persoane – nu, lucru demonstrat si de faptul ca frecventarea bisericilor europene scade in mod constant, in timp ce numarul credinciosilor din afara Bisericilor inregistreaza o oarecare crestere.

Mai mult decât atât, creste si popularitatea de care se bucura in Occident acele religii – hinduismul si budismul – unde locul credintei intr-un Dumnezeu personal este luat tocmai de recunoasterea acelei puteri spirituale in care cred si multi dintre cei ce s-au desprins de religiile organizate. Marele filosof rus Vladimir Soloviov era speriat de gândul ca Occidentul va deveni budist.

Putin probabil, considera Gazeta, admitând totusi faptul ca va creste numarul de persoane care, in cautarile lor religioase, vor depasi crestinismul traditional. Acest lucru se intâmpla deja: experimentând liber, europenii si americanii creeaza noi s inteze de viziune asupra lumii, in care se imbina in mod ciudat elemente ale celor mai diverse sisteme religioase si filosofice.

Astfel de persoane sunt mai multe decât cele care isi proclama ruperea totala de credinta, asemeni noilor atei de tipul lui Richard Dawkins. Devenind un lucru personal al individului, religia ca forma organizata a credintei va disparea, considera Gazeta. Însa, credinta individuala in sensul suprem al existentei umane va ramâne, chiar daca va capata trasaturi surprinzatoare.
Aceasta inseamna ca se va mentine dimens iunea metafizica si etica a credintei, care ajuta omul sa reziste in fata noilor provocari. De aceea, temerile potrivit carora “sudul global fanatic” va pune stapânire pe Occidentul subrezit de necredinta sunt oarecum premature, conchide ziarul rus.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata