Criza economica si dezintegrarea europeana

 
Criza economica s-a rasfrânt in mod diferit asupra tarilor Uniunii Europene (UE). În cea mai dramatica situatie s -au pomenit noii membri ai UE, inclusiv fostele republici sovietice. În opinia directorului Centrului pentru studii europene si internationale complexe de la Moscova, Timofei Bordaciov, de situatia extrem de dificila in care se afla aceste tari se face vinovata strategia politica a Europei unite.
Criza economica a afectat cu precadere republicile baltice si tarile din Europa de Est, in timp ce vechii membri ai comunitatii europene incearca sa -si salveze in primul rând propriile economii si abia apoi sa se ingrijeasca de vecinii mai saraci.
 
Potrivit suplimentului cu profil economic al publicatiei ruse Pravda, Bigness, un indicator al noilor tendinte din Europa a devenit ultimul summit de la Bruxelles, in cadrul caruia s -a reusit elaborarea unei politici comune a UE in vederea depasirii crizei: marile puteri europene au respins planul de salvare propus de tarile Noii Europe, refuzând sa le accepte de urgenta in zona euro.
În opinia analistului Timofei Bordaciov, expusa  in paginile Bigness, actualele probleme economice ale UE au cauze cu   precadere politice. Extinderea UE, acceptarea, in 2004, a altor 10 noi membri, a fost interpretata in special ca un proiect politic.
 
Aproape toate cele 10 tari noi-membri ai UE, cu exceptia Ciprului si Maltei, care se aflau deja pe „orbita occidentala”, apartineau, in anii razboiului rece, lagarului socialist. De aceea, acceptarea lor in UE era considerata o importanta actiune politica externa a UE. De dragul acestui proiect politic, UE a fost nevoita sa inchida ochii la incapacitatea acestor tari de a corespunde nivelului de dezvoltare economica caracteristic Europei Occidentale.
 
Înainte de extinderea UE spre Est, in comunitatea europeana erau doar doua tari sarace  Portugalia si Grecia, un numar pe care UE il putea suporta. Atunci,  insa, când numarul tarilor neprospere din punct de vedere economic a depasit 10, situatia s -a complicat. Potrivit lui Bordaciov, stabilitatea  multor  proiecte  europene, in primul rând a  monedei euro, nu poate  fi mentinuta  in totalitate in conditiile includerii acestor tari in respectivul proiect si tocmai de aceea solicitarea lor de a fi admise in zona euro a fost respinsa.
 
„Caruta politica a stat mereu inaintea calului economic”, declara expertul rus. Chiar daca o dezvoltare inegala a tarilor din UE era prognozata, s -a decis extinderea UE, deoarece in caz contrar, dupa cum au considerat europenii, soarta statelor din Europa de Est si a republicilor baltice ar fi fost la fel de neclara si de supusa riscurilor, precum este cea a Ucrainei de astazi.
 
Dificultatile cu care se confrunta in prezent aceste tari, incapacitatea lor de a corespunde criteriilor economice si nevoia de sprijin financiar  – toate aceste sunt, in opinia  lui Bordaciov, rezultatul politizarii proiectului de extindere a UE. De asemenea, potrivit expertului, dezvoltarea noilor membri ai UE este impiedicata si de mostenirea sovietica, in primul rând de infantilismul politic extern al acestor tari.
 
„Tarile baltice, la fel ca toate statele postsovietice, considera ca este suficient sa aderi la o uniune” pentru a atinge un nivel inalt de dezvoltare, subliniaza Bordaciov. Totusi, statutul de membru in UE presupune nu doar oportunitati si drepturi, ci si obligatii fata de parteneri, lucru care nu ar fi fost constientizat de noii membri ai UE.
 
În afara de aceasta, politica europeana comuna nu a tinut cont de specificul noilor  tari membre. Multe dintre capacitatile de productie ale acestor tari – in special ale republicilor baltice erau orientate spre piata sovietica de desfacere. UE nu a avut nevoie de aceasta. Integrarea economica a UE a fost mereu orientata spre cererea interna.
 
Scopul strategic al europenilor este ca economia lor sa depinda de consumatorul intern, nu de export , cum este in cazul Chinei, de exemplu, precizeaza Bordaciov.  De  aceea,  republicile  baltice  au  fost  nevoite  sa -si reorienteze  productia  spre  piata europeana comuna, limitând in mod artificial relatiile comerciale cu Rusia. Însa, pe piata europeana, productia republicilor baltice nu era considerata concurentiala.
 
O oarecare nisa a putut fi gasita, in cazul acestor tari, in domeniul finantelor. Însa, dupa cum a dezvaluit actuala criza economica, aceasta miza s-a dovedit paguboasa.
În afara de aceasta, noii membri ai UE sperau ca vor primi un ajutor financiar mai mare decât cel care  le-a fost acordat. Potrivit lui Bordaciov, Grecia  continua  sa  primeasca si acum sprijin economic mai mare din bugetul UE decât aceleasi republici baltice, chiar daca acestea din urma sunt mai putin dezvoltate. Acest lucru se explica prin faptul ca Atena stie sa-si promoveze mai bine interesele in cadrul UE.
 
În opinia interlocutorului publicatiei Bigness, deciziile ultimului summit de la Bruxelles vor avea un rol negativ in primul rând in ceea ce priveste inregistrarea in viitor a unor rezultate comune si a  elaborarii  unei  pozitii  unitare.  Apare  o  anumita  neincredere  in  interiorul UE ,  atentioneaza Bordaciov.
 
Totusi, analistul rus considera ca tarile baltice si din Europa de Est vor primi oricum sprijin financiar, „insa doar pe baza analizarii fiecarui dosar in parte”. În opinia lui Bordaciov, aceasta este cea mai productiva si mai echilibrata atitudine posibila in actuala situatie, chiar daca lasa anumite institutii ale  UE, cum este si Comisia  Europeana, fara instrumente  substantiale  de  influentare  a politicii economice a UE.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata