Externe

Criza economica si dezintegrarea europeana

Impactul Crizei Economice asupra Țărilor din Uniunea Europeană

Criza economică a avut efecte variate asupra statelor membre ale Uniunii Europene (UE), iar noile țări integrate, în special fostele republici sovietice, s-au confruntat cu cele mai severe provocări. Timofei Bordaciov, director al Centrului pentru Studii Europene și Internaționale de la Moscova, susține că dificultățile acestor națiuni sunt rezultatul politicilor adoptate de UE.

Provocările Noilor Membri ai UE

Republicile baltice și alte state din Europa de Est au resimțit criza într-o măsură considerabil mai mare decât vechile membri ale comunității europene. Acestea din urmă par să prioritizeze salvarea propriilor economii înainte de a oferi ajutor vecinilor mai puțin favorizați.

Conform analizei publicate în suplimentul economic al ziarului rus Pravda, summitul recent de la Bruxelles a evidențiat o nouă direcție pentru politica comună a UE în fața crizei: marile puteri europene au refuzat planurile de salvare propuse de noile state membre și nu le-au acceptat cererile urgente pentru aderarea la zona euro.

Politica Extinderii UE

Bordaciov subliniază că problemele economice actuale ale UE sunt generate în principal de factori politici. Extinderea din 2004, care a inclus zece noi membri, este văzută ca un proiect politic major. Majoritatea acestor țări proveneau din lagărul socialist și integrarea lor în UE era considerată o mișcare politică semnificativă. Din păcate, acest proces nu a luat suficient în considerare capacitățile economice reale ale acestor națiuni.

Înainte ca extinderea să se producă, doar Portugalia și Grecia erau considerate țări cu probleme economice semnificative. Odată ce numărul statelor cu dificultăți financiare s-a extins peste zece, situația s-a complicat drastic. Bordaciov afirmă că stabilitatea proiectelor europene – inclusiv moneda euro – este amenințată prin includerea acestor noi membri care nu îndeplinesc criteriile necesare.

Dificultățile Actuale

Expertul rus observă că aceste țări se confruntau deja cu provocări legate de neîndeplinirea standardelor economice impuse și aveau nevoie urgent să primească sprijin financiar. Această situație este agravată atât de moștenirea sovietică cât și prin lipsa unei viziuni clare asupra obligațiilor pe care le implicase statutul lor european.

Bordaciov menționează că multe dintre industriile țărilor baltice erau orientate spre piața sovietică; însă integrarea europeană necesită o adaptare rapid către cerințele pieței interne europene – un proces dificil având în vedere competitivitatea scazutã pe piața europeanã.

Oportunități Limitate

Deși unele oportunități au apărut în sectorul financiar pentru aceste state recente membre ale UE, actuala crizã economicã demonstrează vulnerabilitatea acestui sector specific. În plus față de aceasta, noii membri sperau la un sprijin financiar consistent; totuși Bordaciov subliniazã cã Grecia continuǎ sǎ beneficieze dе asistenţă economicǎ superioarǎ comparativ cu republici baltice mai puțin dezvoltate datoritǎ abilităților sale superioare dе lobby в cadrul instituţiilor europene.

Deciziile luate recent la Bruxelles ar putea avea consecințe negative asupra colaborării viitoare între membrii uniunii şi ar putea genera neîncredere internӑ в cadrul blocului comunitar european.

Totuşi,Bordaciov crede cӑ ţările baltice şi cele din Europa Centralӑ vor continua să primească suport financiar „dar doar după evaluarea fiecărei situaţii individual”. Aceasta abordare ar putea fi cea mai echilibrată soluţie disponibilӑ в prezent chiar dacă lasӑ unele instituţii precum Comisia Europeanӑ fără instrumente eficiente dе influenţare а politicii economice comune.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
criza economica criza economică globală dezintegrarea europeană Uniunea Europeană