Cum poate supravietui limba franceza?

 
Similar tuturor limbilor din lume care suporta hegemonia englezei, franceza este o limba subapreciata. Viitorul sau apartine francofonilor adoptivi, este de parere ziarul La Libre Belgique. Franceza este in prezent o limba subapreciata si aceasta situatie este urmarea unei pierderi progresive a influentei lumii francofone – a Frantei, in particular – asupra altor terenuri (politic, economic si cultural).
 
Ea se traduce in special prin semne ce prevestesc o marginalizare a francezei, limba exclusa din ce in ce mai mult din anumite reuniuni internationale, din domenii de vârf ale stiintei si tehnologiei, uneori chiar din mass-media si canalele culturale. Acest proces pare inexorabil si pune cu cruzime pe tapet chestiunea supravietuirii francezei ca limba de larga raspândire.
 
Fata de aceasta situatie, politicile propuse se refera de cele mai multe ori la asa-numitii francofoni „nativi”, cei pentru care franceza este prima limba. Ziarul belgian si-a propus sa pledeze pentru o politica sustinuta de sprijinul unui alt public, cel al francofonilor „adoptivi” (asa cum se vorbeste de parinti adoptivi), cei care au ales – sau care ar putea face aceasta alegere – sa adopte franceza pentru o mai buna convietuire cu contemporanii lor.
 
Acesti francofoni „adoptivi” sunt viitorul francezei, din mai multe puncte de vedere, potrivit publicatiei. Sub raport cantitativ, in primul rând. Spre deosebire de numarul vorbitorilor nativi de limba franceza, cel al celorlalti francofoni este in crestere, datorita unei natalitati mai bune. În al doilea rind, pe plan calitativ. Daca vorbitorii nativi refuza uneori sa-si promoveze propria limba, ceilalti francofoni sunt adesea ambasadori remarcabili ai limbii franceze.
 
Daca numarul francofonilor adoptivi creste, acest lucru li se datoreaza in buna parte profesorilor care promoveaza franceza pe cele cinci continente, arie de raspândire cu care doar engleza se poate lauda in prezent.
În numeroase tari, acesti profesori se straduiesc sa predea si sa contribuie la practicarea limbii franceze, care se justifica prin valoarea sa adaugata intr-o societate data, fie din punct de vedere al fortei de munca, al integrarii sau socializarii.
 
Acesti profesori se confrunta cu situatii foarte deosebite in functie de mediul inconjurator. Este vorba in primul rând de cele care le permit nefrancofonilor sa acceada la limba franceza prin intermediul cursurilor in franceza, ca limba straina.
E o provocare de mari dimensiuni, la scara francofoniei intregi, si care se intâlneste, de asemenea, in Comunitatea franceza din Belgia, care a creat incepând cu 2001, clase-pasarela, destinate sa primeasca elevi, primii sositi din orasele cu populatie apartinând mai multor rase, arata cotidianul belgian.
 
Totusi, chestiunea accesului la limba franceza priveste o populatie mult mai numeroasa, pentru care aceasta limba nu este deloc „straina”, dar care ridica probleme specifice pentru ca nu se afla intr-o osmoza deplina cu mediul sau.
Astazi, mai mult de jumatate din tinerii locuitori de vârsta scolara ai orasului Bruxelles provin din rândul imigrantilor si se confrunta cu repere culturale si de identitate nefrancofone. Situatia este analoga pentru multi francofoni din Africa, Oceanul indian sau din America de Nord.
 
Oricare ar fi profilul francofonilor adoptivi, se impun mai multe urgente. Prima este pregatirea profesorilor de limba franceza adusi sa munceasca in medii ce se caracterizeaza printr-o mare diversitate sociala, lingvistica si culturala.
În pofida eforturilor facute de universitati in scopul unei mai bune formari a profesorilor chemati sa se ocupe de acest public, se constata ca aceasta pregatire difera prea putin de cea propusa pentru franceza ca limba materna si nu indeplineste suficient de bine exigenta fundamentala, legata de integrarea competentelor lingvistice si didactice in gestionarea diversitatii culturale si socio-economice.
 
O alta urgenta se refera la evaluarea corecta a dificultatilor concrete pe care limba franceza le ridica in fata francofonilor adoptivi si la elaborarea, in consecinta, a unor programe specifice, care sa nu fie niste variatiuni ale celor prevazute pentru predarea francezei ca limba materna. Pentru a sustine acest demers, este necesara stabilirea unor suporturi didactice adaptate si atractive.
 
Se impune sublinierea in acest domeniu a câtorva progrese, dar editurile scolare intâmpina multe greutati când trebuie sa investeasca intr-o piata care li se pare, pe buna dreptate, heterogena si instabila. Progresul tehnologic in lumea editurilor permite totusi o mai mare emancipare fata de manualele clasice (tiraje cu tinta precisa, adausuri pe suport electronic sau chiar manuale electronice), dar va fi necesara convingerea editorilor sa faca acest pas costisitor.
 
Aceasta politica are pretul sau, dar in opinia ziarului belgian ea reprezinta o investitie excelenta pentru societatile „deschise”, in care echitatea nu poate fi asigurata fara integrarea cetatenilor care cer sa aiba acces la limba franceza.
În plus, ea se bazeaza pe un model de gestiune a multilingvismului si a multiculturalismului care reprezinta o alternativa la o societate care sustine „totul pentru engleza”. Viitorul francezei depinde de o conjunctura de optiuni individuale si colective. El postuleaza bunastarea celor care au ales sa traiasca in limba franceza si dezvoltarea armonioasa a societatilor care ii primesc, conchide La Libre Belgique.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata